„Plăieșii“ în turneu prin România

Cunoscutul ansamblu etnofolcloric „Plăieșii“, condus de Nicolae Gribincea a pornit într-un turneu prin România. Constanța a fost aleasă pentru „botez“, îndrăgiții interpreți din Chișinău având spectacole la Casa de Cultură din municipiu.

Spectacolul de cântec orășenesc, cum îl numesc „Plăieșii“ – „Partea noastră de iubire”, este un eveniment artistic în care tradiționalul, autenticul și contemporanul își dau întâlnire.

Programul spectacolului include cântece în primă audiție dar și o atmosferă de neuitat,. Cu această ocazie a fost lansat oficial și albumul „Partea noastră de iubire”.

„Ne-am pus în gând să facem folclor orășenesc, pe parcursul pandemiei am realizat acest proiect frumos și acum ne-am propus să pornim într-un turneu prin țară, cu aceste cântece. Evident că am pregătit, mai întâi am testat publicul de la Chișinău, iar apoi am zis că de ce să nu mergem și prin țară să vedem cum va fi primit acest spectacol, aceste cântece. În prima parte vom cânta cântece orășenești sau cântece mai noi așa, pe versuri de autor, muzica îmi aparține mie. În partea doua, cântăm folclor, ceea ce știm să facem mai bine așa. Deja avem îndemânarea și cunoașterea la ceea ce facem“ a povestit pentru FOCUS PRESS, Nicolae Gribincea.

Continuarea aici

Plăieșii în platoul emisiunii “Vânturile, valurile”

În preajma zilei de 1 Decembrie, Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a fost invitat în platoul emisiunii “Vânturile, valurile” de la Jurnal TV.

Vizionați interviul integral aici

Ansamblul „Plăieşii” a primit butonul de argint de la YouTube | VIDEO

Ansamblul etnofolcloric „Plăieşii” s-a învrednicit de butonul de argint pe YouTube, asta înseamnă peste 100 mii de abonaţi pe canalul ansamblului. Cu această ocazie l-am luat la întrebări pe fondatorul şi conducătorul – Nicolae Gribincea despre cum e să fii popular pe YouTube, ce noutăţi să aşteptăm de la ansamblu, şi când îi revedem pe scenă. Apropo, pregătesc o lansare de CD. Aşteptăm, urmărim! Felicitări, Plăieşilor!

Video

Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a primit „Butonul de argint pentru creatori”

Un nou trofeu în palmaresul Ansamblului etnofolcloric Plăieșii condus de Nicolae Gribincea – Premiul de argint pentru creatori. Distincția a venit de peste ocean și a fost acordată pentru performanța de 100 000 de abonați ai canalului oficial de YouTube a Ansamblului etnofolcloric Plăieșii.

Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a fost creat de Nicolae Gribincea la 15 ianuarie 1989 pe lângă Palatul Republican al Copiilor și Adolescenților din Chișinău, fiind conceput inițial ca un colectiv mixt de cântece și dansuri. În intervalul 1990 – 1999 a activat pe lângă Liceul Teoretic român-francez Gheorghe Asachi cu numele Stejăreii.

Din 1999 până în 2015 a activat cu denumirea Plăieșii pe lângă Pretura sectorului Botanica a municipiului Chișinău. Din 2015 și până în prezent activează în calitate de colectiv profesionist în cadrul Direcției Cultură a municipiului Chișinău. La 26 februarie 2014 Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a susținut un concert aniversar, la 25 de ani de activitate, cu genericul „Cât îi omul tinerel” la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău. La 16 februarie 2017, în cadrul unui spectacol susținut la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a lansat 2 albume: „La casa cu oameni buni” cu cântece de voie bună și pahar și albumul „Tot cu dragostea și dorul” construit pe lirica de dragoste cântată în grup bărbătesc.

Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a devenit laureat al mai multor festivaluri raionale, municipal și republicane: „Să trăiți să înfloriți”, „Florile Dalbe”, „V-am ura v-am tot ura”, „La vatra horelor”, „Pentru tine Doamne”, „La onor, la datorie”, Suna tălăncuțele”, „Aprindeți luminile”, etc. A evoluat cu succes peste hotarele țării: 1989 – la Moscova, 1996, 1997 – București și Iași, 1998 – Milano, 2008 – Cernăuți, 2016 – Vilnius, Padova, Bologna.

VIDEO//Folclorul, apreciat de români! Plăieșii, PREMIU de la Youtube

Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” a primit „Butonul de argint” pentru performanța de 100 de mii de abonați ai canalului „Ansambul etnofolcloric Plăieșii Official” de pe YouTube.

Potrivit lui Nicolae Gribincea, conducător al Ansamblului „Plăieșii”, premiul de peste Ocean a venit după ce, în doar trei ani, numărul abonaților a crescut de la câteva zeci la peste 100 de mii, iar pe canal au fost postate peste 100 de cântece folclorice, concerte și reportaje din turneul susținut în acest an de Ansamblul etnofolcloric Plăieșii în România.

De exemplu, 18 din cele peste 100 de cântece au înregistrat peste un milion de vizionări, iar „Hanul Mărioarei” și „La omul care mi-i drag” din repertoriul Ansamblului au atins circa 15 milioane de vizionări fiecare.

„Acest trofeu este și aportul tuturor celor care urmăresc activitatea Plăieșilor pe YouYube. Această distincție ne obligă să fim consecvenți în ceea ce facem, să păstrăm folclorul nostru și s-o facem cât mai bine”, a declarat Nicolae Gribincea, fondatorul și conducătorul Ansamblului etnofolcloric „Plăieșii”.

Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” a fost fondat în anul 1989 de către muzicianul și folcloristul Nicolae Gribincea și este unul vocal-instrumental format din 14 membri – câte șapte instrumentiști și vocaliști. Din 2007 până în prezent, „Plăieșii” au lansat șapte CD-uri cu muzică folclorică.

Menționăm că premiile pentru creatori sunt acordate de către YouTube celor care respectă regulile, creatorilor care mențin conturile în stare bună, nu au avertismente privind drepturile de autor, încălcări ale Regulilor comunității sau numere de abonați crescute artificial.

Membrii Ansamblului etnofolcloric “Plăieşii” au primit Butonul de Argint

Membrii Ansamblului Etnofolcloric “Plăieşii”, condus de Nicolae Gribincea, au primit Butonul de Argint de la YouTube pentru că au reuşit să adune peste 100 de mii de abonaţi. Unele cântece ale artiştilor basarabeni au aproape 15 milioane de vizualizări.Este şi aportul tuturor celor care se uită la “Plăieşii” pe youtube, de aceea să le mulţumim aşa cum le mulţumim de obicei: mulţumim, mulţumim, mulţumim”, a spus NICOLAE GRIBINCEA, conducătorul Ansamblului Plăieşii.

În doar trei ani, numărul abonaţilor pe canalul de youtube a crescut de la câteva zeci, la peste o sută de mii. Acolo sunt postate peste o sută de cântece şi imagini din concertele susţinute în acest an de Amsamblul “Plăieşii”, în România.

18 dintre cele peste o sută de cântece au înregistrat peste un milion de vizualizări pe youtube.

Ansamblul etnofolcloric Plăieşii a fost fondat în 1989 de către muzicianul şi folcloristul Nicolae Gribincea. Este un ansamblu vocal-instrumental format din 14 membri, 7 instrumentişti şi 7 vocalişti. Din 2007 până în prezent au lansat 7 CD-uri cu folclor autentic românesc.

Video

VIDEO|„Fiecare generație să înflorească în spirit românesc, oriunde s-ar afla”. Mesajul emoționant al Ansamblului „Plăieșii”, de Ziua Românilor de Pretutindeni

Ansamblul Etnofolcloric „Plăieșii” a venit cu un mesaj frumos și cu o înregistrare video deosebită cu prilejul sărbătoririi Zilei Românilor de Pretutindeni.

„Cu prilejul Zilei Românilor de pretutindeni, Ansamblul Etnofolcloric Plăieșii vă adresează urări de sănătate, prosperitate și unitate!
Oriunde v-ar găsi aceste vremuri, vă îndemnăm să păstrați și să transmiteți urmașilor voștri tradițiile frumoase si valorile prețioase ale neamului nostru! Felicitări, români de pretutindeni! Dorim ca această sărbătoare să ne consolideze conștiința și certitudinea că identitatea noastră românescă pornește de acasă. Cu atât mai mult, prin aportul nostru, al tuturor, fiecare generație să înflorească în spirit românesc, oriunde s-ar afla în lume”, susțin membrii Ansamblului „Plăieșii”.

În ultima duminică a lunii mai este marcată, din anul 2015, Ziua Românilor de Pretutindeni.

Nicolae Gribincea, la Vorbe Bune, despre melodiile sale pe youtube

Numele lui este cunoscut peste țări și mări, iar una din piesele lui are peste 14 milioane de vizualizări. Nicolae Gribincea a venit pe canapeaua de la Vorbe Bune și a povestit mai multe detalii.

Video

Plăieşii și Nicolae Gribincea, aplaudați îndelung la Suceava

Ansamblul etnofolcloric “Plăieşii” și profesorul Nicolae Gribincea au fost aplaudați îndelung de sute de suceveni, după primul spectacol pe care l-au susținut pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava. Evenimentul a avut loc pe 29 februarie, în prag de Mărțișor, în prezența unui public numeros, care a umplut până la refuz sala de spectacol. Concertul, plin de energie, susținut de îndrăgiții artiști din Republica Moldova, s-a intitulat „Mândruliţă, floare rară”și a fost prezentat de moderatorul Radio și TV Iurie Nistorică.

Dintr-un repertoriu vast și variat, care conține circa 200 de piese, după cum a spus și prezentatorul, “Plăieşii” și Nicolae Gribincea au făcut o selecție și au prezentat publicului din Suceava, cu drag, cu iubire, cu mult profesionalism, un buchet de melodii care a „încăput” în circa două ore de spectacol.

Au fost piese noi, dar și mai vechi de dragoste, de bun venit, doine sau sârbe, cântece ciobănești, haiducești sau de voie bună, la care au adăugat și „folclor orășenesc”, toate fiind pe placul publicului care i-a răsplătit pe artiști cu multe aplauze, după fiecare cântec. Imaginile proiectate pe ecranul din fundalul scenei au completat în mod armonios „povestea” fiecărui cântec.

Repertoriu variat

Spectatorii au fost invitați de Nicolae Gribincea la hore sau la sârbe, dar aceștia s-au limitat doar să aplaude și, din când în când, să fredoneze câte o melodie, împreună cu artiștii de pe scenă. Nu puteau lipsi din playlistul artiștilor din Republica Moldova piese precum „La omul care mi-i drag”, „Frunzuleană de chirău”, „Când eram tânăr flăcău”, „Frunzuliță troscoțel”, „Hai, iară, iară, iară”, „Lăutare întinde struna”, „Tot omu-i cu dor”, „La o nuntă la Sălcuța”, „Foiul verde de negară”, „Sus, pe malul Nistrului”, iar din noul proiect pe al artiștilor – folclor orășenesc, piese precum „Un student”, „Dragoste”, „La Valea Morilor”.

Deși profesorul Nicolae Gribincea a spus că nu prea obișnuiește să cânte piese dintr-un repertoriu care nu-i aparține, aflându-se la Suceava, în Bucovina, a dorit să ofere în dar sucevenilor și piesa „Cântă cucu-n Bucovina”, pe care a interpretat-o împreună cu „Plăieșii”, spre bucuria publicului. La final, s-a cântat și „La mulți ani!” (marca Plăieșii).

De asemenea, Nicolae Gribincea le-a oferit prilejul și tinerilor săi colegi din grupul vocal să se afirme, să cânte piese etnofolclorice care să le pună în valoare potențialul. Publicul a apreciat și aplaudat evoluția acestora. Apreciați și aplaudați au fost și instrumentiștii ansamblului, coordonați de Ion Glodea (nai, fluier).

„Folclorul nu va seca niciodată”

Ansamblul etnofolcloric “Plăieşii”, din Republica Moldova, laureat al mai multor festivaluri, a fost creat şi îndrumat de Nicolae Gribincea. Anul trecut, în 2019, „Plăieșii” au sărbătorit 30 de ani de activitate.

Profesorul Nicolae Gribincea, un neobosit căutător de folclor, ne-a spus, la finalul spectacolului (după ce a făcut fotografii cu fanii și a dat autografe pe CD-urile lansate în ultimii ani), că în fiecare an merge în expediții de câte zece zile, însoțit de „plăieși”, prin satele basarabene pentru a culege folclor. „Folclorul nu va seca niciodată. Poporul este creativ. Există creație și avem un repertoriu vast care încă așteaptă să fie descoperit și cules. Acolo, la sat, este folclorul adevărat. Noi culegem acele cântece vechi, punem suflet în ceea ce facem, punem pasiune și dăruim publicului ce avem noi mai bun. Așa credem”, ne-a spus Nicolae Gribincea. Artistul a completat că a lansat un proiect nou, „folclorul orășenesc”, cu piese mai moderne, care să atragă mai mult tineret la spectacolele plăieșilor, piese care pot fi o alternativă la ceea ce se ascultă prin discoteci, „în încercarea dea menţine tineretul în aura frumoasă a folclorului şi a tradiţiilor, pe care le preluăm şi le ducem mai departe”.

Cântec, omenie, respect

Maestrul Nicolae Gribincea îşi laudă cu fiecare ocazie „elevii”, despre care spune că sunt „nişte împătimiţi ai folclorului care simt nevoia să vină la repetiţii şi să cânte. Şi cum programul ansamblului este bogat, fiecare membru al acestuia se regăseşte în repertoriu”.

Sucevenii care au ales să plătească bilet pentru a-i asculta pe „plăieși” pot considera că, preț de două ore, profesorul Nicolae Gribincea și colegii săi din grupul vocal, dar și colegii instrumentiști, au predat o lecție – etnofolclorică de calitate. Poate așa a înțeles și publicul mai bine ce înseamnă „cântecul, dansul, jocul teatralizat, care fac parte dintr-o lume minunată, o lume care modelează sufletul aşa cum numai tradiţia poate s-o facă”.

Așadar, la Suceava, „Plăieşii” au evoluat cu succes (cântec, omenie, respect)fiind aplaudaţi şi apreciaţi de public atât pentru repertoriu, interpretare, dar şi pentru ţinutele impecabile pe care le-au purtat pe scenă.

Ansamblul etnofolcloric “Plăieşii”, în concert la Suceava

Ansamblul etnofolcloric “Plăieşii”, din Republica Moldova, laureat al mai multor festivaluri, creat şi îndrumat de Nicolae Gribincea, va concerta sâmbătă, 29 februarie 2020, de la ora 18:00, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava. Spectacolul se numeşte „Mândruliţă, floare rară”. Sucevenii şi nu numai care aleg să participe la concertul „plăieşilor” se vor bucura de un repertoriu bogat.

Publicul este invitat la un spectacol plin de energie. Ansamblul etnofolcloric “Plăieşii” a fost creat de profesorul Nicolae Gribincea în anul 1989, pe când era angajat al Filarmonicii Naţionale „S. Lunchevici” din Chişinău, unde activa în calitate de dansator şi coregraf pentru ansamblul „Lăutarii”. Atunci a luat sub aripa sa un grup de copii şi adolescenţi, iar de-a lungul anilor, prin şcoala „Plăieşilor” au trecut foarte mulţi tineri talentaţi. Pe 26 februarie 2014, Ansamblul etnofolcloric “Plăieşii” a susţinut un concert aniversar, la 25 de ani de activitate, cu genericul „Cât îi omul tinerel”, la Palatul Naţional „Nicolae Sulac”din Chişinău. Pe 16 februarie 2017, în cadrul unui spectacol susţinut la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, Ansamblul etnofolcloric “Plăieşii” a lansat două albume: “La casa cu oameni buni”, cu cântece de voie bună şi pahar, şi “Tot cu dragostea şi dorul”, construit pe lirica de dragoste cântată în grup bărbătesc.

Ansamblul etnofolcloric “Plăieşii” a devenit laureat al mai multor festivaluri. „Plăieşii” au evoluat cu succes şi peste hotarele ţării, fiind aplaudaţi şi apreciaţi de public atât pentru repertoriu, interpretare, dar şi pentru ţinutele pe care le poartă pe scenă. Profesorul Nicolae Gribincea îşi laudă cu fiecare ocazie „elevii”, despre care spune că sunt „nişte împătimiţi ai folclorului care simt nevoia să vină la repetiţii şi să cânte. Şi cum programul ansamblului este vast şi variat, fiecare membru al acestuia se regăseşte în repertoriu”. Biletele pentru spectacolul „Mândruliţă, floare rară”, ce va avea loc la finele lunii februarie, costă 130, 100 sau 80 de lei, în funcţie de aşezarea în sală, şi pot fi cumpărate doar online, de pe myticket.ro sau entertix.

„Plăieşii” Basarabiei au cucerit România la Sala Palatului din București

„Poate că nu suntem artiști de prima pagină, pentru că noi cântăm folclor, şi folclorul nu e modă, e tradiție!”, ne-au spus „Plăieşii” în debutul concertului şi apoi ne-au cântat ore în şir… „La omul care mi-i drag”, scrie QMagazin.ro

AUTENTICI ŞI VIBRANŢI

„Plăieșii” din Republica Moldova au avut un concert extraordinar la sfârşitul lunii septembrie la Sala Palatului din Bucureşti. Spectacolul a marcat 30 de ani de activitate a Ansamblului Etnofolcloric condus de Nicolae Gribincea, vocea și coordonatorul artistic al acestuia. Orice artist desăvârşit își dorește să evolueze pe cele mai prestigioase scene ale țării. După spectacolele de la Chișinău, Londra, Dublin, Galați, Bacău, Botoșani, Piatra Neamț, „Plăieşii” au încheiat turneul aniversar la Sala Palatului.

Au făcut-o într-un mod unic, sala a vibrat împreună cu ei, iar la un moment dat, oamenii nu au rezistat pe scaune şi s-au prins în hore. Nu am mai văzut atâta autenticitate la Sala Palatului! „Sus pe malul Nistrului”, „La Hanul Mărioarei”, „La omul care mi-i drag”, „Limba Română”, „Haide, lume”, „Cucușor de-acu venitu”, „Moscalul”, „Sârba”, „La casa cu oameni buni” sunt doar câteva dintre melodiile care au răsunat pe scena de la București.

Nicolae Gribincea

„Exigența mea de conducător artistic, fondator și responsabil de aspectul repertorial începe să dea roade și asta mă bucură. Încercăm să le propunem tuturor ascultătorilor un produs artistic cât mai valoros. Prin urmare, acordăm prioritate folclorului autentic. Mergem în expediții de cercetare a folclorului muzical-coregrafic, studiem literatura de specialitate pentru a întregi procesul de creație a colectivului. Vă mărturisesc deschis, că totul se face în acord cu limbajul literar, muzical, coregrafic specific spaţiului românesc”, a povestit pentru Q Magazine Nicolae Gribincea.

SECRETUL CELOR TREI DECENII

Până în prezent „Plăieşii” au reușit să editeze cinci albume. După 25 ani de activitate artistică, în calitate de colectiv de amatori, au fost acreditați de Consiliul Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării ca fiind colectiv profesionist în cadrul municipiului Chișinău.

Sunt un ansamblu de tineri și pentru tineri, aşa cum ne spune chiar Nicolae Gribincea. Repertoriul lor cuprinde însă tematici pentru toate vârstele, din cadrul sărbătorilor religioase, de familie, legate de ciclul vieții, de glumă, de dragoste, de patriotism, de ostășie ş.a. Este impresionant cum, datorită acestor tineri, folclorul rezistă în timp în condiţiile în care suntem tot mai departe de lumea spirituală şi dependenţi de cea virtuală. Șansa folclorului de a rămâne mereu autentic ține şi de nivelul de pregătire a celor care îl „exploatează”, explorează, studiază şi propagă. Aici, vocea „Plăieşilor” consideră că e nevoie de mai multă responsabilitate.

„Se impune o abordare mai serioasă și mai de amploare din partea instituțiilor. Ar fi utilă o monitorizare a instituțiilor mass-media cu profil cultural-artistic de specialiști din cadrul uniunilor de creație. De exemplu, Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar putea să controleze mai îndeaproape ce dau pe post radiourile şi televiziunile, cât la sută sunt produse muzicale autohtone şi cât sunt cele străine. Şi redactorii emisiunilor muzicale poartă o responsabilitate”, a menţionat Nicolae Gribincea pentru Q Magazine.

Îi dau dreptate. Ce bine ar fi dacă aceştia s-ar axa şi pe calitatea emisiunilor, nu doar pe urmărirea audienţelor, ignorând produsul artistic autentic.

Mesajul lor rămâne același pe parcursul celor 30 de ani de activitate: dragostea și bucuria de a cânta, iubirea de oameni şi de țară, respectul faţă de tezaurul folcloric. Am aflat chiar de la ei care este secretul tinereţii: „Dăinuirea în timp a Plăieşilor ţine de politica repertorială, maniera firească de interpretare, ținuta artistică, mesajul melodiilor, formula tradițională de acompaniament, dar și de varietatea formelor artistice propuse. Sinceritatea, dăruirea şi dragostea sunt indispensabile pentru a reuși în această lume atât de agitată!”.

De drag de Nicolae Gribincea și ansamblul etnofolcloric Plăieșii!

Sunt fana lor de mult timp și ne cunoaștem de mai bine de 10 ani. Mereu am avut un sentiment aparte de admirație pentru Ansamblul Entofolcloric Plăieșii condus de Nicolae Gribincea care cândva, la Cahul, prin 2016, mi-a cântat live un cântec de cătănie din satul Roșu, parcă, în timpul unei expediții realizată de o comisie de la Chișinău, în frunte cu folcloristul Andrei Tamazlîcaru, comisie de specialiști care culeageau folclor de prin raioane. Țin minte și acuma maniera sa de interpretare absolut deosebită prin care Nicolae Gribincea este unic. Apoi, ne-am tot întâlnit pe la Chișinău la concerte, festivaluri, și alte evenimente culturale. Plăieșii au ieșit mereu în evidență. M-am împrietenit cu ei și atunci când scriam blogul Fii Popular, am ales să-i susțin și să le fiu partener media pentru lansarea celor 2 albume ale lor în 2017. Le sunt recunoscătoare că mi-au acordat încredere, m-au lăsat la repetițiile lor și că s-au încredințat pentru a-mi acorda interviuri. Astăzi, când au un succes atât de frumos în România și la cei 30 de ani de activitate, vreau să-i felicit și să-mi exprim dragostea mea față de Plăieșii prin acest articol în care voi scrie mai jos tot ce am aflat eu despre Ansamblul Etnofolcloric Plăieșii și Nicolae Gribincea! La mulți ani, băieți!

În 1989, la Palatul Republican al Copiilor și Tineretului a fost fondat ansamblul Plăieșii în frunte cu conducătorul Nicolae Gribincea. Majoritatea copiilor care făceau parte din ansamblu, învățau la Liceul Gheorghe Asachi din Chișinău. Când în scurt timp domnul Gribincea s-a angajat la acest liceu, Plăieșii au continuat activitatea de colectiv de cântece și dansuri. La început în ansamblu erau băieți și fete care dansau foarte frumos un repertoriu de jocuri folclorice în număr de 10-12 suite. Pe lângă dans, membrii Plăieșii mai și cântau vocal. În timp, însă, când micii artiști au ajuns la vârsta de 14-15 ani, fetele au început să absenteze de la cursuri, și atunci, băieții au urmat să abordeze repertoriul bărbătesc al folclorului.

Pe lângă lecțiile de dans și cântec, conducătorul Nicolae Gribincea organiza și alte activități distractive împreună cu băieții. Mergeau în excursii, jucau fotbal și aveau o cumunicare mai prietenească. Prima pleiadă de băieți Plăieși era una foarte reușită, din care făceau parte membrii Bogdan Zumbreanu, Andrei Stîncă, Nicu Timofti, Ion Milii, Dorin Diaconu, Vitalie Șuiu și mulți alții. Membrii ansamblului Plăieșii sunt laureați ai festivalurilor și concursurilor de folclor din țară și aveau rezultate frumoase câștigând premii de frunte. L-am întrebat pe Nicolae Gribincea mai multe despre Plăieșii.

Stela Botez:

Cum era pe timpuri acompaniamentul muzical al ansamblului? Mereu s-a cântat cu formulă de taraf?

Nicolae Gribincea:

La început ne ajuta Victor Botnaru cu cobza, fluierul, toba, mai apoi, când a venit a doua generație de Plăieșii, prin 1998, membrii ansamblului făceau studii muzicale la Liceul Muzical Ciprian Porumbescu și posedau instrumente muzicale. Dorin Buldumea și Grigoraș Ciobanu cântau la fluier, Eugen Straistă-Burlac cântă de atunci și până în prezent la cobză, Costică Beschieru cu vioara. Pe lângă studiile lor de bază, veneau la Plăieșii și acompaniau.

Stela Botez:

Care este secretul ansamblului Plăieșii?

Nicolae Gribincea:

Plăieșii dintotdeauna au fost un ansamblu interesant și băieții dintotdeauna erau foarte prietenoși, atașați de ceea ce făceau cu entuziasm.

Stela Botez:

Repertoriul Plăieșilor este alcătuit din cântece folclorice foarte frumoase și interesante, deloc plictisitoare care prind la public. Ați susținut mai multe concerte și recitaluri în cadrul multor evenimente culturale, aveți și albume muzicale înregistrate. Câte sunt la număr în toți avești ani?

Nicolae Gribincea:

Avem CD de colinde de Crăciun ,,Am venit să colindăm,, lansat în 2009.
În 2010 am lansat un album cu tematica Lirica de Dragoste 1 ,,La omul care mi-i drag,,
În 2016 am lansat albumul ,,La casa cu oameni buni,,
În 2017 venim cu lirica de dragoste 2 ,,Tot cu dragostea și dorul,,
Este vorba de artă colectivă, dar politica de repertoriu ține doar de mine. Eu formez acest repertoriu, aleg cântecele, le adun și le prezint băieților.

Stela Botez:

Și dacă se întâmplă să vină băieții cu vre-un cântec, se acceptă?

Nicolae Gribincea:

S-a întâmplat să vină băieții cu cântece de pe la ei din sate și dacă materialul a fost bun și a rezistat în timp, atunci aceste cântece se regăsesc în repertoriul Ansamblului. Majoritatea plăieșilor sunt vocaliști, dar de bază, au cu totul alte profesii. Unu-i jurist, unu-i medic, unu-i altceva….nu se ocupă nemijlocit cu muzica, de aceea toată munca repertorială cade pe umerii mei și eu le propun cântecele pe care le prelucrăm muzical împreună cu instrumentiștii profesioniști ai grupului de acompaniament al ansamblului. Majoritatea nu au studii muzicale. Doar vreo doi au făcut ceva studii fie la Colegiul Ștefan Neaga din Chișinău, fie la o școală de muzică. Cert este că toți sunt trecuți prin școala Nicolae Gribincea fie de la Colegiul de Transporturi sau Centrul de Excelență în Transporturi, fie sunt membri din ansamblul Crenguță de Iederă care după absolvirea Universității de Stat au ales să continuie activitatea artistică în Ansamblul Plăieșii. Sunt băieți care s-au format ca și personalități artistice prin cotribuție proprie.

Stela Botez:

Ce mai fac plăieșii la repetiții în afara cântatului?

Nicolae Gribincea:

Plăieșii învață și arta dansului popular o lecție pe săptămână și știu să joace hora, sârba, hostropățul etc. Pe lângă cântat, un artist trebuie să știe să se miște în scenă, să facă un gest frumos și adecvat, trebuie să simtă spațiul scenic. Deci activitatea artistică a Plăieșilor este una complexă. Nu poți fi doar un pic artist, ori ești artist, ori nu.

Stela Botez:

Dumneavoastră împreună cu Plăieșii colaborați cu Orchestra Fraților Advahov, dar toate albumele și recitalurile artistice sunt acompaniate de grupul de instrumentiști al ansamblului. De ce mențineți formula de taraf și nu treceți la acompaniament de orchestră?

Nicolae Gribincea:

Păi, asta a fost de la începuturi și eu insist asupra formulei de taraf pentru că cu orchestra cântă toată lumea, iar în formula folclorică adusă la nivelul interpretativ autentic de cândva, nu prea se cântă. Avem împrimări și cu Orchestra Fraților Advahov, am cântat și cu Orchestra Folclor, și cu Orchestra Mugurel, dar eu rămân pe formula folclorică pentru că asta este mai aproape de adevăr. Poate mai puțin prestigios, dar mai adevărat este cântecul folcloric bărbătesc cu aceste voci puțin strigate țărănește, pe înțelesul tuuror sună mai bine cu taraf tradițional format din cobză, contrabas, braci, fluier, nai, vioară, tobă.

Nicolae Gribincea – portret de artist

Născut în satul Mingir, raionul Hîncești, la 20 octombrie 1961, Nicolae Gribincea vine dintro familie cu 8 copii, el fiind al 4-lea. Sunt 4 frați și 4 surori la părinții care au plecat în lumea celor drepți. Face parte dintr-o familie prietenoasă care se adună cu drag la nevoi și bucurii, se ajută reciproc.

Copilăria.
A fost un copil zbânțuit până prin clasa a 8-a, până la prima dragoste. Era foarte energic încât nu putea sta locului și la scoală învăța mediu fiind într-o clasă foarte puternică, dar a fost lider în colectivul de elevi prin felul său de a fi.

Stela Botez:
Cum a fost copilul Nicolae Gribincea?

Nicolae Gribincea:
Odată la două săptămâni trebuia să vină tata sau mama la școală. Eram foarte activ cântând cu taraful satului, în corul școlii ca solist vocal, jucam fotbal pentru echipa școlii și cu această echipă mergeam în cantonamente prin mai multe orașe din țară și de peste hotare. Într-un cuvânt, am avut o copilărie foarte activă. Încă de pe atunci, am înțeles cât de mici suntem noi, oamenii, în lumea asta atât de mare, iar ca să reușești ceva în viață, trebuie foarte mult să muncești.

Prima experiență artistică.
A fost prin clasa a 4-a când cânta cu taraful satului de baștină.

Stela Botez:
Vă amintiți prima oară când ați pășit pe o scenă?

Nicolae Gribincea:
Mai țin minte și astăzi emoțiile primului pas pe scenă. Eram un copil răsfățat, foarte emotiv, dar curajos și năzbâtios. Primele cântece interpretate au fost Măi ciobane de la oi din repertotiul lui Nicolae Sulac și alt cântec era din repertoriul lui Teodor Negară.

Studii.
Primele 10 clase le-a studiat în satul de baștină. A cochetat timp de 1 an cu coregrafia la Scoala de Coregrafie Elena Sîrbu din Soroca, dar nu a absolvit acea instituție pentru că a fost înrolat în armată la Sevastopol, unde timp de 4 ani a dansat în ansamblul vocal-instrumental militar și era și conducătorul ansamblului.

Stela Botez:
Cum ați început activitatea artistică ca și conducător de ansamblu folcloric?

Nicoale Gribincea:
Aici, în armată, am primit o diplomă care confirma titlul de dansator profesionist și nu am mai continuat studiile la Soroca. După armată, prin 1983 am venit la Chișinău și m-am angajat la o fabrică de tricotaj în calitate de curier mecanic, dar nici aici nu am muncit mai mult de 1 an, pentru că în paralel activam în calitate de dansator în Ansamblul Miorița a cărui conducător era artistul poporului Pavel Andreicenco. În 1984 am intrat la Institutul de Arte unde m-am întâlnit cu artiștii membri ai ansamblului Tălăncuța și de atunci au început numeroasele concerte folclorice. La absolvirea Institutului de Arte din 1987, ca și examen de licență, am susținut un spectacol la Teatrul Ion Creangă care tocmai atunci se fondase. Primul spectacol de deschidere a teatrului a fost spectacolul de diplomă al meu și al colegului meu Vitalie Belîi: Șezătoarea și Hora satului. Aici la teatru, am gustat pentru prima oară din munca de conducător de ansamblu etnofolcloric fiind răspunzător de latura coregrafică, interpretativă și organizatorică.

Stela Botez:
Ce ați făcut după absorvirea studiilor superioare de învățământ?

Nicolae Gribincea:
După absolvirea studiilor superioare la Institutul de Arte, am fost selectat de comisia Ministerului Culturii pentru a fi dansator profesionist în cadrul ansamblului Lăutarii. Era în 1988 când Ansamblul Lăutarii au organizat prima selecție de dansatori pentru ansamblu de dansuri populare. Aici am lucrat 2 ani după care s-a desființat ansamblul de dansatori și a rămas în activitate doar orchestra. Apoi am revenit la Ansamblul Fluieraș de la Filarmonica Națională, în calitate de dansator și tot atunci l-am prins în viață pe Serghei Lunchevici, alături de care am trăit o experiență de viață foarte frumoasă, am învățat multe lucruri bune, am însușit arta coregrafică și am înțeles cum funcționează lucrurile în lumea artistică. Or, de la lumea bună, întotdeauna ai ce învăța și având în preajmă atâția oameni de cultură, artiști profesioniști, evident că am învățat multe. Am urmat și masteratul la Academia de Administrare Publică de pe lângă Guvernul R. Moldova.

Pedagogia. Își începe activitatea pedagogică din 1989, odată cu proiectul Plăieșii. Din 1993 activează la școala primară nr 9 din sectorul Botanica al orașului Chișinău, unde a diriguit un ansamblu de copii care cântau și dansau. În 1996 formează Ansamblul folcloric ostăşesc Salvatorii, de pe lângă brigada cu destinaţie specială. De 14 ani conduce ansamblul Haiducii de la Centrul de Excelență în Transporturi și tot aici de 5 ani conduce ansamblul de profesoare Baștina cu care valorifică repertoriul femeiesc. Din 2004 este lector la Universitatea de Stat a Republicii Moldova, la facultatea de Arte Frumoase.

Stela Botez:
De unde luați repertoriul pentru copii?

Nicolae Gribincea:
Principiul de bază după care m-am condus întotdeauna este să nu se repete cântecele de la un ansamblu la altul. Plăieșii au repertoriul lor, Haiducii au alt repertoriu, Baștina cântă alte cântece folclorice, iar ceea ce cânt solistic la Tălăncuța este altceva. Iar la Universitatea de stat mă strădui să păstreze unicitatea repertoriului ținând cont și de programul curricular.

Stela Botez:
Dacă la școală copiii sunt trimiși de către părinți să studieze într-un ansamblu folcloric, atunci la Universitate, studenții singuri aleg să studieze în acest domeniu. Care este impactul folclorului asupra tinerilor de astăzi?

Nicolae Gribincea:
La universitate, studenții au specialitățile lor la care studiază, iar opțional au posibilitatea să frecventeze și cursurile facultății de Arte, secția etnofolclor. După 3 ani li se înmânează un certificat prin care ei pot fi cunducători de ansambluri folclorice pentru că ei aici învață un instrument muzical (pian, fluier, nai), studiază canto popular și interpretatea în ansamblu, au ore de coregrafie unde învață dansul popular și montarea unui dans. Noi îi învățăm cultura scenică atât din perspectiva unui artist, cât și din perspectiva unui conducător artistic. Dacă studentul are capacități bune și este talentat, după studierea celor 3 ani de Etnofolclor poate închega un ansamblu folcloric, și atunci el are succes cu siguranță.

Stela Botez:
După finisarea acestor studii câți dintre absolvenți continuă activitatea în domeniu?

Nicolae Gribincea:
Puțini dintre ei merg mai departe de drumul folclorului, dar cei care o fac, au succese remarcabile și colectivele pe care le conduc sunt foarte frumoase. Ceilalți, însă, se mulțumesc cu cunoștințele acumulate și în viață aleg să meargă pe specialitatea de bază pe care au studiat-o în Universitate.

Expedițiile folclorice. În loc să petreacă concediul cu familia la mare sau la munte, Nicolae Gribincea merge în expediții folclorice prin satele Moldovei.

Stela Botez:
Pe timpuri se făceau expediții folclorice prin sate. Dumneavoastră ați participat la aceste expediții împreună cu Andrei Tamazlîcaru. Cum a fost?

Nicolae Gribincea:
Expedițiile de acum 30 ani se prelungesc până în ziua de astăzi. Dacă pe timpuri mergeam cu domnul Tamazlîcaru, acum merg cu băieții din Plăieșii, cu Victor Botnaru. În fiecare an mergem în 1-2 expediții pe teren, câte 10 zile. Plec din contul concediului meu de la serviciul de bază. Expedițiile folclorice mă ajută foarte mult la selectarea repertoriului, la păstrarea limbajului după caracteristicile zonale a cântecelor.

Stela Botez:
Care este diferența dintre expedițiile folclorice de cândva și cele de acum? Bătrânii totuși mor.

Nicolae Gribincea:
Mare diferență nu este. Evident că pe timpuri culegeam lucruri mai vechi, cântece arhaice, oameni mai autentici, dar și acum lumea este foarte creativă și se mai găsesc lucruri interesante. Dacă știi ce să cauți, găsești cu siguranță. Lumea noastră n-o duce chiar atât de bine și întotdeauna, când sunt greutăți în viață, vine o stare sufletească însetată de lumină și omul atunci compune, apare creativitatea, dorința de a se afirma, de a ieși din mediu. Prin satele noastre au fost și sunt purtători de această informație culturată, de această memorie colectivă a popurului. Eu pe lângă cântece am cules și dansuri. Mai mult decât atât pregătesc acum un volum de 400 de dansuri culese din toată republica, culegere care sper că în curând va fi editată.

Cărțile scrise. Are câteva volume de cântece culese și compuse, editate și lansate atât la noi în țară, cât și peste hotarele ei.

Stela Botez:
Aveți mai multe cărți editate. Care sunt acestea?

Nicolae Gribincea:
Am scris 25 de articole științifice. Dintotdeauna mi-a plăcut să scriu, fie proză, fie versuri. Odată cu apariția primului copil a pornit și această dragoste pentru a scrie cântece pentru copii și am editat prima carte Tăpănuța cea de aur, 2008, formată din 16 capitole, carte la care s-a lucrat timp de 10 ani și care la început, primele cântece au fost dedicate copilului, apoi a venit inspirația pentru alte sute de cântecele pe care Andrei Tamazlîcaru le-a așezat pe note.
Mai am editate cărțile ABC-ul muzical al limbii române, Riga 2007;
Abeghici pentru voinici, este o culegere de ghicitori cântate aranjate sub formă de alfabet;
Învrednicește-mă, Doamne cu cântece religioase ale căror versuri și melodii este autor, 2007;
Îngăduie-mi să te cunosc, iubire, 21 de romanțe pe versuri de Galina Furdui, la care a compus melodiile, 2015.

Stela Botez:
Referitor la romanțe, cum ați reușit să compuneți aceste melodii clasice, fiind foarte ocupat cu activitățile folclorice?

Nicolae Gribincea:
Eu am studiat de sinestătător și coregrafia clasică pe lângă dansul popular. Am ascultat și ascult în continuare foarte multă muzică clasică și de aici m-am inspirat pentru culegerea de romanțe și mai există și altele vreo 20 de melodii care așteaptă să fie editate.

Stela Botez:
Ce muzică mai ascultați în timpul liber?

Nicolae Gribincea:
Îmi place folk-ul și chiar am în manuscrisele mele circa 100 de melodii compuse de mine pentru versurile mai multor scriitori basarabeni. Despre aceste cântece folk nu știe nimeni pentru că încă nu am reușit să le scot la lumina zilei. Nu-mi ajunge timp, eu fiind ocupat și cu activitatea administrativă ca funcționar public.

Funcționar Public. Este de 20 de ani în domeniul administrației publice ca șef de secție cultură, tineret și sport la Pretura Botanica. 4 dintre acești ani, a muncit la Pretura buiucani, Chișinău.

Stela Botez:
Ca și funcționar public puneți umărul la mai multe activități culturale care se organizează de către Pretură. Care sunt aceste activități?

Nicolae gribincea:
Eu sunt inițiatorul și organizatorul a 3 festivaluri municipale: Pentru tine, Doamne – 21 ediții de festival al cântecului religios cu participarea colectivelor etnofolclorice de tineret din municipiu;
Florile dalbe – 20 ediții de festival al obiceiurilor și tradițiilor de iarnă;
Festivalul folclorului ostășesc – 19 ediții cu participarea ansamblurilor etnofolclorice și soliștilor vocali de folclor.
Toate aceste festivaluri sunt organizate cu susținerea Direcției Cultură Chișinău și Direcția Generală Educație Tineret și Sport.

Stela Botez:
Au succes aceste festivaluri, vin tinerii?

Nicolae Gribincea:
În fiecare an participă aproximativ 15 colective de tineri. Înainte erau mai multe, acum vin mai puține, dar aceste ansambluri sunt foarte frumoase, bine pregătite, cu repertoriu bogat și înnoit de la an la an. Evident că toate aceste colective se țin pe entuziaști, oameni care fac această artă cu dragoste pentru folclor și cântec, interpreți care nu au reușit să se valorifice ca și interpreți, dar conduc ansambluri folclorice foarte frumoase. Cu siguranță că toate colectivele etnofolclorice din municipiu au viață și datorită acestor festivaluri care îi stimulează și îi face să caute repertoriu an de an și să fie tot mai buni. Totodată, aceste colective sunt pe lângă diverse instituții de învățământ și membrii se schimbă de la o promoție la alta de studenți sau elevi. Cert este că toți acești tineri preiau tradiția și asta e frumos.

Stela Botez:

În atâția ani de activitate cu tinerii, aceștia s-au schimbat în timp spre bine sau rău? Tineretul este la fel de îndrăgostit de folclor ca și acum zeci de ani?

Nicolae Gribincea:

La începuturi tot era foarte trist pentru că era după perioada comunistă și se interziceau tradițiile noastre. Persista, însă, acel avânt de renaștere națională și oamenii încercau să revină la tradiție. La începuturi erau câte 20 de colective de tineri la festivaluri. Copiii dintotdeauna au fost frumoși, depinde doar în ce mediu nimeresc. Dacă au parte de un pedagog bun care îi învață frumos, atunci sigur se îndrăgostesc de folclor. Ar fi extraordinar dacă ar fi în cadrul gimnaziilor și școlilor noastre cursul de folclor, pentru că odată ce copiii trec prin această cultură, niciodată nu vor uita partea aceasta frumoasă a neamului din care provin, ceea ce ține de tradiții, cântec, colind, joc, costum popular. Ar fi un mare plus la cultura neamului. Tinerii de azi, chiar dacă ascultă alte stiluri de muzică, în subconștientul lor stă folclorul pentru că sângele apă nu se face, și dacă acești tineri trec printr-un ansamblu folcloric cu limbajul lui specific de la străbuni, atunci lor li se deschide această naturalețe și ei redau lanțul continuității culturii noastre. Iar când tinerii nu au parte de folclor și ascultă doar muzică străină, atunci ei foarte ușor se rup de la această matcă a neamului.

Regula folclorului. Este împotriva stilizărilor cântecelor folclorice și susține că valorile neamului trebuiesc păstrate intacte și nu se cade să fie terfelite cântecele care au trecut prin sita mai multor generații ale neamului.

Stela Botez:

În acest context, ce părere aveți despre tendința de a combina muzica folclorică cu alte genuri de muzică sau de a pune folclorul pe ritmurile altor stiluri muzicale?

Nicolae Gribincea:

Este un proces normal, dar personal sunt împotrivă pentru că o valoare nu poate fi terfelită. Tinerii noștri interpreți și muziciceni trebuie să înțeleagă că neamul în care s-au născut are anumite valori și ele trebuiesc păstrate. Dacă Dumnezeu ți-a dat un har, înseamnă că trebuie să slujești neamului în care te-ai născut. Poți să vorbești la general, să faci artă clasică care este o treaptă înaltă, dar mai ales cântăreții noștri de muzică populară trebuie să înțeleagă că sunt obligați să păstreze aceste valori, să nu le boțească. Un artist adevărat, niciodată nu coboară acolo jos la nivelul nu știu cui. Dumnezeu i-a dat har și acest har este de un anumit nivel. Prin harul lui trebuie să-i ridice pe toți acei de jos la nivelul înalt al harului său. Asta este regula. De altfel, nu poate fi numit un artist adevărat. Folclorul poate fi combinat cu alte genuri de muzică modernă și poate avea succes, dar acesta va fi de scurtă durată și pe o perioadă anumită. Stilizările pur și simplu nu vor rezista timpului.

Stela Botez:

Iar dacă sunt lucrări de autor compuse în stil popular cu haina altui gen muzical?

Nicolae Gribincea:

Când este vorba despre lucrare de autor e altceva, dar dacă vorbim despre folclor, atunci ne referim la o lucrare care s-a cizelat prin mai multe generații, care ține de o mentalitate colectivă a unui mediu, a unui neam, și aici nu ai dreptul să intervii. Trebuie să simți asta. Sunt niște lucruri sfinte. Când este vorba despre un cântec compus, acesta poate fi cântat cum trece prin cap autorului, doar să-și asume responsabilitatea pentru acel cântec stilizat. Eu nu sunt împotriva cântecelor de autor pentru că și eu compun, dar trebuie de păstrat decența lucrării compuse și tiparul ei ca gen.

Stela Botez:

Colaborați și cu alți interpreți de muzică populară?

Nicolae Gribincea:

Da, am colaborări cu Marin Ganciu care are în repertoriul său 3 cântece de-ale mele. Cânt în duet cu Maria Iliuț și cu băieții din Plăieșii.

Artist. În 2010 a fost distins cu titlul de Maestru în Arte.

Stela Botez:

E greu să fii artist?

Nicolae Gribincea:

Cel care are har de la Dumnezeu poate că nu simte acest greu, dar evident că această activitate este o artă pe care nu toată lumea o poate face și dacă depui suflet și dăruire, atunci reușești. E clar că toată lumea aleargă după succes, dar ca să fii un artist de succes, ori ești de acolo de la Dumnezeu, ori asta vine în rezultatul unei munci asidue de cercetare, studiere, ceea ce ajută la selectarea repertoriului, formarea gustului estetic și a stilului. Este un proces care durează în timp și numai timpul delimitează anumite trepte evolutive în cariera de artist, în activitatea scenică artistică. Eu întotdeauna încerc să pornesc de la firesc, de la sinceritate. Nu este obligatoriu ca toată lumea să mă placă, este importantă conștiința de a veni în fața publicului cu un adevăr pe care încerci să-l faci bine și sper că ajung la sufletul celor care sunt predispuși a mă asculta. Poți fi cât de bun, dar dacă lumea nu este predispusă a te auzi, atunci nu te aude.

Plăieșii. În 1989, la Palatul Republican al Copiilor și Tineretului a fost fondat ansamblul Plăieșii. Majoritatea copiilor care făceau parte din ansablu, învățau la Liceul Gheorghe Asachi din Chișinău. Când în scurt timp s-a angajat la acest liceu, Plăieșii au continuat activitatea de colectiv de cântece și dansuri. La început în ansamblu erau băieți și fete care dansau foarte frumos un repertoriu de jocuri folclorice în număr de 10-12 suite. Pe lângă dans, membrii Plăieșii mai și cântau vocal.

Stela Botez:

Cum a evoluat în timp ansamblul Plăieșii?

Nicolae Gribincea:

În timp, însă, când micii artiști au ajuns la vârsta de 14-15 ani, fetele au început să absenteze de la cursuri, și atunci, băieții au urmat să abordeze repertoriul bărbătesc al folclorului. Pe lângă lecțiile de dans și cântec, noi organizam și alte activități distractive împreună cu băieții. Mergeam în excursii, jucam fotbal și aveam o cumunicare mai prietenească. Prima pleiadă de băieți Plăieși era una foarte reușită, din care făceau parte membrii Bogdan Zumbreanu, Andrei Stîncă, Nicu Timofti, Ion Milii, Dorin Diaconu, Vitalie Șuiu și mulți alții. Membrii ansamblului Plăieșii sunt laureați ai festivalurilor și concursurilor de folclor din țară și aveau rezultate frumoase câștigând premii de frunte.

Stela Botez:

Cum era pe timpuri acompaniamentul muzical al ansamblului? Mereu s-a cântat cu formulă de taraf?

Nicolae Gribincea:

La început ne ajuta Victor Botnaru cu cobza, fluierul, toba, mai apoi, când a venit a doua generație de Plăieșii, prin 1998, membrii ansamblului făceau studii muzicale la Liceul Muzical Ciprian Porumbescu și posedau instrumente muzicale. Dorin Buldumea și Grigoraș Ciobanu cântau la fluier, Eugen Straistă-Burlac cântă de atunci și până în prezent la cobză, Costică Beschieru cu vioara. Pe lângă studiile lor de bază, veneau la Plăieșii și acompaniau. Plăieșii dintotdeauna au fost un ansamblu interesant și băieții dintotdeauna erau foarte prietenoși, atașați de ceea ce făceau cu entuziasm.

Stela Botez:

Repertoriul Plăieșilor este alcătuit din cântece folclorice foarte frumoase și interesante, deloc plictisitoare care prind la public. Ați susținut mai multe concerte și recitaluri în cadrul multor evenimente culturale, aveți și albume muzicale înregistrate. Câte sunt la număr în toți avești ani?

Nicolae Gribincea:

Avem CD de colinde de Crăciun Am venit să colindăm lansat în 2009.
În 2010 am lansat un album cu tematica lirica de dragoste 1 – La omul care mi-i drag.
În 2017 am lansat albumul La casa cu oameni buni și albumul de lirica de dragoste 2 – Tot cu dragostea și dorul.

Pe lângă CD-urile lansate cu Plăieșii, Nicolae Gribincea a mai scos pe piața muzicală și albumele:

– 2 volume Tăpănuța cea de aur – cântece pentru copii;
– Învrednicește-mă Doamne, volumul 1, cântece religioase;
– Tot de drag de dumneavoastră, împreună cu Victor Botnaru;
– Cântece de cătănie cu ansamblul de militari Salvatorii.

Stela Botez:

Împreună cu băieții alegeți repertoriul?

Nicolae Gribincea:

Este vorba de artă colectivă, dar politica de repertoriu ține doar de mine. Eu formez acest repertoriu, aleg cântecele, le adun și le prezint băieților.

Stela Botez:
Și dacă se întâmplă să vină băieții cu vre-un cântec, se acceptă?

Nicolae Gribincea:
S-a întâmplat să vină băieții cu cântece de pe la ei din sate și dacă materialul a fost bun și a rezistat în timp, atunci aceste cântece se regăsesc în repertoriul Ansamblului. Majoritatea Plăieșilor sunt vocaliști, dar de bază, au cu totul alte profesii. Unu-i jurist, unu-i medic, unu-i altceva….nu se ocupă nemijlocit cu muzica, de aceea toată munca repertorială cade pe umerii mei și eu le propun cântecele pe care le prelucrăm muzical împreună cu instrumentiștii profesioniști ai grupului de acompaniament al ansamblului. Majoritatea nu au studii muzicale. Doar vreo doi au făcut ceva studii fie la Colegiul Ștefan Neaga din Chișinău, fie la o școală de muzică. Cert este că toți sunt trecuți prin școala Nicolae Gribincea fie de la Colegiul de Transporturi sau Centrul de Excelență în Transporturi, fie sunt membri din ansamblul Crenguță de Iederă care după absolvirea Universității de Stat au ales să continuie activitatea artistică în Ansamblul Plăieșii. Sunt băieți care s-au format ca și personalități artistice prin cotribuție proprie.

Stela Botez:
Ce mai învață Plăieșii în afră de cântece folclorice?

Nicolae Gribincea:
Plăieșii învață și arta dansului popular o lecție pe săptămână și știu să joace hora, sârba, hostropățul etc. Pe lângă cântat, un artist trebuie să știe să se miște în scenă, să facă un gest frumos și adecvat, trebuie să simtă spațiul scenic. Deci activitatea artistică a Plăieșilor este una complexă. Nu poți fi doar un pic artist, ori ești artist, ori nu.

Stela Botez:
Dumneavoastră împreună cu Plăieșii colaborați cu Orchestra Fraților Advahov, dar toate albumele și recitalurile artistice sunt acompaniate de grupul de instrumentiști al ansamblului. De ce mențineți formula de taraf și nu treceți la acompaniament de orchestră?

Nicolae Gribincea:
Păi, asta a fost de la începuturi și eu insist asupra formulei de taraf pentru că cu orchestra cântă toată lumea, iar în formula folclorică adusă la nivelul interpretativ autentic de cândva, nu prea se cântă. Avem împrimări și cu Orchestra Fraților Advahov, am cântat și cu Orchestra Folclor, și cu Orchestra Mugurel, dar eu rămân pe formula folclorică pentru că asta este mai aproape de adevăr. Poate mai puțin prestigios, dar mai adevărat este cântecul folcloric bărbătesc cu aceste voci puțin strigate țărănește, pe înțelesul tuturor sună mai bine cu taraf tradițional format din cobză, contrabas, braci, fluier, nai, vioară, tobă.

Stela Botez:
Ce înseamnă pentru dumneavoastră Plăieșii?

Nicolae Gribincea:
Este mai mult decât un proiect pentru că m-am atașat foarte mult de acest ansamblu. Eu mai conduc colective, dar aici am investit mai mult, mai mulți ani din viață și am depus mai mult suflet, deaceea am reușit mai multe realizări cu Plăieșii.

Familia. Vine dintr-o familie tradițională în care mama cânta foarte frumos, avea o voce puternică și sunătoare, iar tatăl pur și simplu asculta foarte multă muzică populară.

Stela Botez:
De unde ați moștenit talentul pentru muzică?

Nicolae Gribincea:
Mama este cea care m-a învățat să cânt, exersa împreună cu mine în copilărie. Pot spune mama a fost prima mea profesoară de muzică și tata, primul ascultător. Și frații mei au făcut muzică. Fratele mai mare studia pianul, fratele mai mic făcea trompeta și cânta în fanfara satului. Și surorile mele dacă se ocupau de muzică, cu siguranță făceau performanță. Avem o familie muzicală.

Stela Botez:
Din toți frații și surorile care sunteți la părinți, doar dumneavoastră sunteți artist de scenă?

Nicolae Gribincea:
Da, dar copiii fraților mei sunt artiști. Fiica mea mai mare, Ilinca, este solistă de balet în Bratislava și fiica mai mică, Maria-Mădălina, studiază pianul și canto clasic; feciorul fratelui mai mare, Augustin, este solist la Opera Română din Cluj; o fiică a surorii mele este solista Operei Maghiare din Cluj și altă fiică este balerină la aceeași instituție.

Stela Botez:
Se fac bani din muzică?

Nicolae Gribincea:
Se fac, dar nu atâția încât să îți poți permite luxul în viață. Dacă se câștigau bani destui din activitatea artistică, atunci eu nu mai eram nevoit să plec de la Filarmonică în 1995. Atunci aveam deja familia cu doi copii și slariul de acolo era foarte mic.

Familia. Este căsătorit și are o soție iubitoare și două fiice talentate.

Stela Botez:
Când v-ați căsătorit?

Nicolae Gribincea:
În 1992, la 32 de ani, am stat flăcău mai mult timp pentru că așa era mai bine (râde).

Stela Botez:
Așa ați vrut să savurați din plin de viața de burlac sau așa a fost destinul dumneavoastră?

Nicolae Gribincea:
Așa a fost să fie, atunci am văzut omul potrivit și atunci m-am însurat. Am văzut-o din depărtare stând la stație și mi-am zis: aceasta va fi soția mea. Și așa a fost. Am simțit.

Stela Botez:
Ați făcut o alegere corectă.

Nicolae Gribincea:
Da, am o soție extraordinară care ține casa, crește și educă copiii. Eu tot timpul am fost angajat în câteva locuri și am alergat ca să întrețin familia, iar ea mereu mă așteaptă cu căldură acasă.

Pasiuni. Îi place să citească, uneori gătește la bucătărie alintându-și fetele, dar are un regim alementar special. Preferă să-și încarce bateriile cu ajutorul somnului calitativ. Prin viață merge foarte activ, dar cu calm.

Stela Botez:
Ce pasiuni aveți și ce faceți în timpul liber?

Nicolae Gribincea:
Citesc mult din domeniul științelor noi, din filosofie, psihologie. Puținul timp liber pe care îl am prefer să îl petrec cu familia. Ne place să ieșim în oraș la o plimbare și îmi pare rău că pentru copii nu am dedicat mai mult timp în copilăria lor. Cu toți copiii oamenilor m-am ocupat, numai cu ai mei mai puțin. Este dureros, dar asta e viața. Ies dimineața la 7 din casă și intru seara la 21. Evident, când mi-am dat seama, copiii erau deja mari. Soția a avut grijă de ei.

Stela Botez:
După atâtea activități omul obosește și are nevoie de o deconectare. Cum o faceți dumneavoastră? Cum vă încărcați bateriile?

Nicolae Gribincea:
Mi-am creat un mecanism de a-mi încărca bateriile prin faptul că dorm foarte bine 6 ore. Când pun capul pe pernă pur și simplu îmi alung orice gând din cap și adorm instantaneu. Ca să nu obosesc, eu încerc să-mi programez foarte bine activitățile astfel încât să fie ordine în cap, să nu mă stresez, îmi însemn tot ceea ce am de făcut într-o agendă și asta îmi ușurează munca. Eu întotdeauna cânt, port muzica în suflet mereu și asta e o modalitate de a mă detașa de grijile vieții cotidiene. Muzica mă ajută să găsesc acea pace și liniște lăuntrică de care au nevoie bateriile mele. Într-un cuvânt, prin viață merg foarte activ, dar cu calm.

Stela Botez:
Cum se alimentează Nicolae Gribincea?

Nicolae Gribincea:
Eu prefer bucătăria tradițională, îmi plac sarmalele, dar nu mănânc carne de câțiva ani deja. Consum lactate și pește, legume și fructe, boboase și făinoase. Parcă mă simt mai bine când nu mănânc carne și conștientizez faptul că tot ceea ce ține de carne, este de o vibrație puțin mai joasă față de cea a omului. Până acum timpul a arătat că sunt pe calea cea dreaptă și nu simt necesitatea de a consuma carne, nu-i simt lipsa. E mai greu pentru soție care trebuie să gătească câte două feluri de mâncare pentru că atât ea cât și fiicele consumă carne.

Stela Botez:
Sunteți unicul în familie care nu cosumă carne deloc?

Nicolae Gribincea:
Da. Eu întotdeauna în viața asta am ales să nu fiu ca toți, pentru că e mai greu să fii ca tine însuți și să te diferențiezi prin ceea ce faci, prin comportamnet, prin felul cum vorbești, cum te manifești în societate și cum gândești. Vreau să nu fiu ca toți.

Stela Botez:
Aceasta este o ambiție a dumneavoastră?

Nicolae Gribincea:
Este și o ambiție, dar mai mult este o dorință, o necesitate psihologică de împăcare cu sine, este o plăcere de a fi neordinar și asta este foarte greu, apropo. Dar mie îmi plac lucrurile dificile, ele mă stimulează.

Stela Botez:
Știți să gătiți?

Nicolae Gribincea:
Da, pot face de toate dacă trebuie, dar mai puțin gătesc pentru că nu am timp pentru asta. Îmi place duminica dimineața să pregătesc cafeaua pentru toți.

Stela Botez:
Ce consunați mai mult, ceai sau cafea?

Nicolae Gribincea:
Cu părere de rău consum cafea, 2 pe zi, dar nu foarte concentrată. Beau cafea cu lapte pentru ca să evit aciditatea. Pentru mine este necesară o ceașcă de cafea spre sfârșitul zilei, când îmi scade un pic tensiunea. După ce o beau, redevin activ și până la 22:00 sunt în forță să lucrez.

Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” au revenit pe scena de la Tulcea

Primăria Municipiului Tulcea și Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” organizează vineri, 20 septembrie, de la ora 18.00, în Teatrul „Jean Bart” din municipiu, o nouă „Seară folclorică românească”, parte dintr-o serie de manifestări prin care organizatorul urmărește să educe publicul în domeniul culturii tradiționale.

De data aceasta, dansatorii Ansamblului „Baladele Deltei” au pregătit un tablou muzical-coregrafic din Dobrogea, care include jocurile Popârlanul, Dobromireasca și Brâulețul dobrogean, precum și un tablou muzical-coregrafic din Moldova, unde vor prezenta Polobocul, Arcanul, Moroșeasca, Trilișești, Țărăneasca, Bătuta, Ciobănașul, Cărășelu, Corăgheasca, Sârba, Bătuta, Hora și Țărăneasca, în timp ce soliștii vocali Georgeta Nichifor, Laura Feraru, Laura Mocăniță și Costel Atanasof vor interpreta cu precădere cântece din Dobrogea, cum ar fi „Barcagiu, eu te-aș ruga”, „Dunăre, pe apa ta” sau „Din Măcinii mei de piatră”.

Invitat va fi Ansamblul Etnofolcloric „Plăieștii” din Chișinău, înființat de Nicolae Gribincea la 15 ianuarie 1989 pe lângă Palatul Republican al Copiilor și Adolescenților din Chișinău, fiind conceput inițial ca un colectiv mixt de cântece și dansuri. În intervalul 1990 – 1999 a activat pe lângă Liceul Teoretic român-francez Gheorghe Asachi cu numele „Stejăreii”. Din 1999 – până în 2015 a activat cu denumirea Plăieșii pe lângă Pretura sectorului Botanica a municipiului Chișinău. Din 2015 și până în prezent activează în calitate de colectiv profesionist în cadrul Direcției Cultură a municipiului Chișinău. La 26 februarie 2014 Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a susținut un concert aniversar, la 25 de ani de activitate, cu genericul „Cât îi omul tinerel” la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău. La 16 februarie 2017, în cadrul unui spectacol susținut la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a lansat 2 albume: „La casa cu oameni buni”, cu cântece de voie bună și pahar, și albumul „Tot cu dragostea și dorul”, construit pe lirica de dragoste cântată în grup bărbătesc. Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a devenit laureat al mai multor festivaluri raionale, municipal și republicane: „Să trăiți să înfloriți”, „Florile Dalbe”, „V-am ura, v-am tot ura”, „La vatra horelor”, „Pentru tine Doamne”, „La onor, la datorie”, „Sună tălăncuțele”, „Aprindeți luminile” etc. A evoluat cu succes peste hotarele țării: 1989 – la Moscova, 1996, 1997 – București și Iași, 1998 – Milano, 2008 – Cernăuți, 2016 – Vilnius.

Este pentru a doua oară în acest an când „Plăieșii” concertează la Tulcea, prima dată fiind în martie, tot într-o „Seară folclorică românească” și tot la Teatrul „Jean Bart”. Cu acea ocazie, coordonatorul Nicolae Gribincea declara într-un interviu acordat revistei „Dobrogea” a Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”:

„Este obligatoriu să ținem la ceea ce este al nostru. Generațiile care vin nu ne vor ierta dacă vom rupe acest lanț care ține de neam, de țară, de tradiție. Cei care se ocupă de cântec, de dans, de folclor, în general, trebuie să găsească cui să transmită această moștenire. Noi o facem, din scenă, pe această cale deja profesionistă. Timp de 25 de ani, «Plăieșii» au fost colectiv de amatori: nici nu aveam sediu pentru repetiții, le făceam în biroul meu, când eram șef la Cultură, Tineret și Sport într-unul din sectoarele Chișinăului, nici nu încăpeam toți în odaie, apoi ne întâlneam să repetăm în sala de ședințe… Așa ne-am menținut în timp, așa am ajuns la a treia generație de «Plăieși». Și mă bucur că, timp de 25 de ani, veneau de drag, că nu câștigau niciun ban. Indiferent că sunt copii născuți la oraș sau la sat, sunt copii care au îndrăgit cântecul. Cea mai frumoasă perioadă a anului este în preajma Crăciunului: în 2007 am reușit să edităm un C.D. cu colinde tradiționale. Atunci s-a pus problema ca țările noastre, Republica România și Republica Moldova, a propus Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial din cadrul U.N.E.S.C.O. introducerea Colindatului românesc în ceată bărbătească în lista Patrimoniului cultural imaterial. Suntem mândri că am contribuit și noi cu acest C.D. Fac și eu tot ce pot ca să putem mișca piatra din loc. Atâta timp cât place lumii, este ceva din adevăr. Iar dacă fiecare român ar încerca să pună suflet în ceea ce face, să rămână întâi singur împăcat că a făcut un lucru bun! Lumea are nevoie de modele bune. Dacă avem modele bune, iar lucrurile sunt făcute cu mult drag, putem schimba această lume”.

Ansamblul Plăieșii în turneul aniversar „La omul care mi-i drag”

„Poate că nu suntem artiști de prima pagină, pentru că noi cântăm folclor, şi folclorul nu e modă, e tradiție!”, ne-au spus „Plăieşii” în debutul concertului şi apoi ne-au cântat ore în şir… „La omul care mi-i drag”.

AUTENTICI ŞI VIBRANŢI

„Plăieșii” din Republica Moldova au avut un concert extraordinar la sfârşitul lunii septembrie la Sala Palatului din Bucureşti. Spectacolul a marcat 30 de ani de activitate a Ansamblului Etnofolcloric condus de Nicolae Gribincea, vocea și coordonatorul artistic al acestuia. Orice artist desăvârşit își dorește să evolueze pe cele mai prestigioase scene ale țării. După spectacolele de la Chișinău, Londra, Dublin, Galați, Bacău, Botoșani, Piatra Neamț, „Plăieşii” au încheiat turneul aniversar la Sala Palatului.

Au făcut-o într-un mod unic, sala a vibrat împreună cu ei, iar la un moment dat, oamenii nu au rezistat pe scaune şi s-au prins în hore. Nu am mai văzut atâta autenticitate la Sala Palatului! „Sus pe malul Nistrului”, „La Hanul Mărioarei”, „La omul care mi-i drag”, „Limba Română”, „Haide, lume”, „Cucușor de-acu venitu”, „Moscalul”, „Sârba”, „La casa cu oameni buni” sunt doar câteva dintre melodiile care au răsunat pe scena de la București.

Nicolae Gribincea

„Exigența mea de conducător artistic, fondator și responsabil de aspectul repertorial începe să dea roade și asta mă bucură. Încercăm să le propunem tuturor ascultătorilor un produs artistic cât mai valoros. Prin urmare, acordăm prioritate folclorului autentic. Mergem în expediții de cercetare a folclorului muzical-coregrafic, studiem literatura de specialitate pentru a întregi procesul de creație a colectivului. Vă mărturisesc deschis, că totul se face în acord cu limbajul literar, muzical, coregrafic specific spaţiului românesc”, a povestit pentru Q Magazine Nicolae Gribincea.

SECRETUL CELOR TREI DECENII

Până în prezent „Plăieşii” au reușit să editeze cinci albume. După 25 ani de activitate artistică, în calitate de colectiv de amatori, au fost acreditați de Consiliul Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării ca fiind colectiv profesionist în cadrul municipiului Chișinău.

Sunt un ansamblu de tineri și pentru tineri, aşa cum ne spune chiar Nicolae Gribincea. Repertoriul lor cuprinde însă tematici pentru toate vârstele, din cadrul sărbătorilor religioase, de familie, legate de ciclul vieții, de glumă, de dragoste, de patriotism, de ostășie ş.a. Este impresionant cum, datorită acestor tineri, folclorul rezistă în timp în condiţiile în care suntem tot mai departe de lumea spirituală şi dependenţi de cea virtuală. Șansa folclorului de a rămâne mereu autentic ține şi de nivelul de pregătire a celor care îl „exploatează”, explorează, studiază şi propagă. Aici, vocea „Plăieşilor” consideră că e nevoie de mai multă responsabilitate.

„Se impune o abordare mai serioasă și mai de amploare din partea instituțiilor. Ar fi utilă o monitorizare a instituțiilor mass-media cu profil cultural-artistic de specialiști din cadrul uniunilor de creație. De exemplu, Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar putea să controleze mai îndeaproape ce dau pe post radiourile şi televiziunile, cât la sută sunt produse muzicale autohtone şi cât sunt cele străine. Şi redactorii emisiunilor muzicale poartă o responsabilitate”, a menţionat Nicolae Gribincea pentru Q Magazine.

Îi dau dreptate. Ce bine ar fi dacă aceştia s-ar axa şi pe calitatea emisiunilor, nu doar pe urmărirea audienţelor, ignorând produsul artistic autentic.

Mesajul lor rămâne același pe parcursul celor 30 de ani de activitate: dragostea și bucuria de a cânta, iubirea de oameni şi de țară, respectul faţă de tezaurul folcloric. Am aflat chiar de la ei care este secretul tinereţii: „Dăinuirea în timp a Plăieşilor ţine de politica repertorială, maniera firească de interpretare, ținuta artistică, mesajul melodiilor, formula tradițională de acompaniament, dar și de varietatea formelor artistice propuse. Sinceritatea, dăruirea şi dragostea sunt indispensabile pentru a reuși în această lume atât de agitată!”.

Spectacol de excepție cu Ansamblul etnofolcloric Plăieșii în Piatra-Neamț

Ansamblul Etnofolcloric Plăieșii şi Nicolae Gribincea, au susținut aseară, 18 mai, la ora 19:00 la Sala Polivalentă din Piatra-Neamț un spectacol aniversar a 30 de ani de cântec și dans, 30 de ani de tradiție, fiind purtători ai folclorului autentic românesc, cules cu atâta grijă.

În acești 30 de ani, s-au perindat 3 generații de Plăieși, fiind prezentă pe scenă, a treia generație. Ceea ce i-a unit și i-a adus în această formulă, a fost dragostea pentru folclor și pentru tradiție.

Toate melodiile au fost alese și culese cu grijă, în fiecare vară de Plăieși, din satele românești și cântate cu dragoste. Dorința și scopul Plăieșilor, este aceea de a bucura, a încânta și a face publicul sau ascultătorii, să iubească folclorul și tradiția neamului nostru.

Aseară, Ansamblul Etnofolcloric Plăieșii şi Nicolae Gribincea, au reușit să ridice o sală întreagă în picioare. Au reușit să aducă bunăvoie și zâmbetul pe chipul nemțenilor care, s-au bucurat de fiecare moment dăruit de aceștia. A fost un spectacol de nota 10! S-a muncit mult, dar iată că această muncă a fost răsplătită de public.

Am reușit să stăm cateva minute de vorbă, cu cel care conduce de atâția ani acest ansamblu, cu domnul Nicolae Gribincea. Un om cald, care trăiește pentru muzică, dans și tot ceea ce înseamă tradiție.

V-a fost greu în toți acesti ani să mențineți Ansamblul Etnofolcloric Plăieșii?

Da, am avut vreo 25 de ani de activitate de amatori. Este a treia generație de Plăieși. După 25 și ceva de ani să se întâmple acel miracol ca Administrația Locală a Chișinăului să ne ofere 15 unități iar în calitate de colectiv profesionist activăm pe lângă Consiliul Municipal Chișinău.

Greu sau ușor, când faci cu drag și pui mult suflet în ceea ce faci lucrurile merg bine și bunul Dumnezeu ajută. S-au perindat mulți tineri prin Plăieșii, au învățat un repertoriu, au plecat să-și aranjeze viața, să se afirme, să adune bunuri, dar, cu siguranță ceea ce au învățat vor purta cu ei în timp și asta contează pentru că este o anumită continuitate pentru că în scenă au fost tineri și este bine că tineretul preia tradiția și o va duce mai departe.

Cum vă simțiți dumneavoastră cât și colegii, după atâția ani de muncă?

Mă simt împlinit când văd reacția publicului așa cum a fost aici la Piatra-Neamț. La toate concertele se întâmplă această chimie între noi, cei din scenă, și cei care ne ascultă. Este îmbucurător că ajungem la gândul că facem ceea ce trebuie sau am găsit filiera aceea folclorică. Mai greu la un concert de folclor să vină multă lume. Mulțimim spectatoriilor pentru aceasta, pentru că unde am fost, întotdeauna a fost sala plină și întotdeauna a fost această relație absolut de frumoasă că lumea nu se dă dusă din sală și suntem nevoiți să mai cântăm 4-5 piese.

V-a fost greu să alegeți toate aceste melodii?

Să știți că este rezultatul expedițiilor folclorice. Am făcut acest lucru mulți ani la rând, vreo 30 și ceva de ani fiind în cadrul ,,Tălăncuței,, un ansamblu extraordinar de folclor la Chișinău condus de Andrei Tamazlâcaru, și mai nou, cu Plăieșii împreună în fiecare vară plecăm în expediții prin sate pentru a ne inspira, pentru a găsi folclor. Să știți că oricânt ne-ar fi de greu, în orice situație și în orice timpuri, poporul creează și întotdeuna te îmbogățești, descoperi ceva nou, te inspiri și astfel, repertoriul Plăieșilor rezistă timpului.

Ce anume v-a dat putere să continuați?

Este această dragoste. Eu port această dragoste de folclor pentru că am fost și coregraf și dansator profesionist în cadrul Filarmonicii Naționale de la Chișinău, la Lăutarii, la Fluierași, niște ansambluri foarte valoroase. Apoi în timp, am urcat în administrație, în calitate de conferențiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova, la facultatea de Arte frumoase. Este o îmbinare frumoasă a mea în calitate de împătimit de folclor pentru tineretul căruia încercăm să-i dăruim această dragoste de tradiții, de coregrafia tradițională, de cântecul nostru tradițional.

Cum ați reușit să îmbinați și viața personală și ceea ce faceți pentru scenă, pentru public?

Sunt un individ împlinit, am familie frumoasă, am două fete extraordinare. Cea mai mare, Ilinca, este solistă de balet la Bratislava, a doua fată este la facultate la Iași, la limbi străine. Avem o familie frumoasă. Am încercat pe parcursul anilor, am compus multă muzică pentru copii, câteva albume, este o viață frumoasă legată de frumos, de cântec, de dans, de spctatori extraordinari așa cum au fost în această seara. Acolo, în suflețelul meu, simt această bucurie când văd că publicului îi place.

Care este sentimentul pe care l-ați trăit în această seară? Cel care v-a cuprins cel mai mult?

Atitudinea oamenilor, această deschidere și bunăvoință. Să știță că peste tot locul spectatorul este diferit. În această parte de Prut, lumea este mai degajată, mai deschisă, își exprimă sentimentele mult mai liber. Pe când, în spațiul nostru, lumea este mai încrispată. Este îmbucurător că în repertoriul Plăieșilor se găsesc cântece pentru orice om care are drag de neam, de țară, poate să-și găsească un cântec pe care să-l păstreze cu drag.

Au fost prezenți mulți tineri în această seara, munca dumneavoastră este apreciată și de către publicul tânăr, chiar dacă este vorba de folclor, de tradiții.

Da, sunt foarte mulți tineri și foarte mulți copilași la spectacolele noastre. Asta se întâmplă și la Chișinău, în Republica Moldova, dar și aici unde venim sunt mulți copii și mult tineret. Astăzi am văzut diferite vârste.

Vă multumim că ati fost prezenți în Piatra-Neamț. Sperăm că v-ați simțit bine, că publicul a fost așa cum vă așteptați, că munca v-a fost răsplatită. Mulțumim că ati fost alături de noi, că ne-ați bucurat, ne-ați încântat și vă aștepăm cu drag să reveniți la Piatra-Neamț.

Un artist se simte împlinit când vede această atitudine a spectatorului față de ceea ce face el în scenă. Noi încercăm să punem mult suflet și dăruire în ceea ce facem și posibil că, de aceea apare acea chimie de care ziceam, între artistul din scenă și spectator. Cât se mai întâmplă acest lucru încercăm să ne ținem.

Interviu cu Nicolae Gribincea: “Putem schimba această lume”

„Dacă avem modele bune, iar lucrurile sunt făcute cu mult drag, putem schimba această lume”

Interviu cu Nicolae Gribincea, coordonatorul Ansamblului Etnofolcloric „Plăieșii”

În cadrul unei Seri folclorice românești, ciclu de manifestări organizate de Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, membrii Ansamblului Etnofolcloric „Plăieșii” din Chișinău au susținut pe scena Teatrului „Jean Bart” un recital care a ridicat sala în picioare.

La final, am vorbit cu domnul Nicolae Gribincea, cel care a înființat ansamblul în 1989, despre români și folclor.

Ansamblul „Baladele Deltei”: Am serbat în decembrie trecut 100 de ani de la făurirea României Mari, iar „Plăieșii” au împlinit în ianuarie 30 de ani de activitate.

Nicolae Gribincea:

Ani frumoși cu multă muncă… Anul trecut am participat și noi la mai multe acțiuni în România, legate de acest eveniment important al neamului nostru. Am pregătit și un program cu cântece patriotice, am fost pregătiți pentru această sărbătoare. Am avut concerte la Iași, la Botoșani, la Tecuci… în mai multe orașe din zona Moldovei. Le mulțumim tuturor celor care ne-au invitat! Încercăm și noi să fim în pas cu timpul, cu evenimentele, facem ca repertoriul să fie adecvat sărbătorilor care se petrec peste an. Este o activitate creativă. Tinerii se implică, organizăm expediții folclorice. În timpul celor 30 de ani am făcut vreo șapte C.D.-uri cu „Plăieșii”, zeci de expediții folclorice. Deja încercăm să formăm un repertoriu după tematică: cu lirica de dragoste am editat vreo două C.D.-uri; am pregătit un repertoriu cu cântece legate de îndeletniciri; încercăm să scoatem un al doilea C.D. cu colinde tradiționale de Crăciun și Anul Nou; eu am mai scos niște cărți, am mai editat niște C.D.-uri cu cântece pentru copii, altul cu romanțe pe versurile Galinei Furdui. Noi încercăm să ne simțim împliniți că am făcut ceva: rămâne ca spectatorii și cei care ne aud să-și dea cu părerea. Ceea ce am văzut astăzi la Tulcea este deosebit: lumea cunoaște repertoriul „Plăieșilor”, ne-a așteptat și a vibrat pe potriva repertoriului nostru. Am cântat și multe cântece folclorice; nu degeaba am încercat să păstrăm titulatura aceasta de „colectiv etnofolcloric”, găsind și formula aceasta de orchestră mică, cu șapte instrumente – cobză, nai, fluier, vioară, tobă, contrabas și braci (violă – n.n.). Suntem un colectiv bărbătesc și încercăm să scoatem la lumină un repertoriu pur bărbătesc, fiindcă ar fi naiv să cântăm și altfel de cântece… Eu încerc să mă bucur: este a treia generație de „Plăieși”, ei învață tradiția, o preiau și sper s-o ducă mai departe. Vine timpul când trebuie să faci pasul în spate sau trebuie să te dai într-o parte. Și dacă s-or găsi discipoli care vor putea duce mai departe această muncă, eu o să fiu împlinit.

A. B. D.: Dumneavoastră vă îngrijiți și de coregrafia ansamblului.

N. G.:

Eu am dansat ca dansator profesionist. Din 2004, sunt lector superior al Facultății de Arte Frumoase a Universității de Stat din Moldova, predau măiestria scenică și coregrafia tradițională. Am mai montat dansuri cu „Plăieșii”, sunt coregraful principal al Colectivului etno-folcloric universitar „Crenguță de iederă”; mai am vreo două colective – model: unul e Ansamblul de profesoare „Baștina”, celălalt e Ansamblul „Haiducii” de la Centrul de Excelență în Transporturi. În 21 aprilie, în Duminica Floriilor, vom avea un spectacol prin care sărbătorim 15 ani de activitate a „Haiducilor”: aici avem un repertoriu cu totul aparte, care nu are nimic în comun cu cel al „Plăieșilor”. Sunt frumoși în felul lor: sunt mai tineri, sunt la vârsta când li se mai schimbă vocea, mai cântă cum mai cântă… Este o activitate pedagogică foarte interesantă, este bine că mulți dintre ei vin și învață aceste cântece, apoi pleacă cu ele, iar aceasta este o modalitate de a transmite cântecul pe cale orală.

A. B. D.: Mai aveți de unde să culegeți folclor în anul 2019?

N. G.:

Să știți că poporul nostru este foarte creativ, iar în situațiile de criză, așa cum este omul nostru de la țară, văduvit de multe lucruri, lumea cântă. Întotdeauna, fiecare perioadă are creatorii ei. Bunul Dumnezeu nu lasă de izbeliște poporul acesta! În fiecare comunitate sunt patru – cinci oameni care posedă această memorie colectivă: dacă dai peste unul dintre aceștia, e aur curat! Este un adevăr pe care nu l-am spus nimănui, acum vi-l spun dumneavoastră. E important să știi și ce întrebi, și cum întrebi. Eu am de vreo 30 de ani această experiență cu domnul Andrei Tamazlâcaru, pe care l-am cunoscut în 1984 ca membru al Ansamblului etnofolcloric „Tălăncuța”, am făcut multe expediții prin părțile Reniului, prin Bucovina, prin lunca Nistrului de Jos, prin lunca Prutului… M-am străduit să aduc în scenă ceea ce ține de mine ca interpret. Eu sunt coregraf de factură, am fost dansator profesionist. Cânt din dragoste de cântec, că-mi place tare! Când am găsit la țară mari cântăreți, am încercat să-mi însușesc stilurile lor interpretative și repertoriul lor. Așa am adunat o grămadă de stiluri și de cântece care mă ajută, chiar dacă nu am studii muzicale, să ies în fața lumii și să cânt.

A. B. D.: Ați concertat prima dată la Tulcea. Cum a fost?

N. G.:

Să știți că pare deja a deveni un fenomen: toată lumea cântă la concertele „Plăieșilor”, iar asta se întâmplă de vreo trei – patru ani! Pe unde ne ducem, lumea ne cunoaște repertoriul și vibrează. Și noi cred că știm modalitățile de a predispune spectatorul la ceea ce facem pe scenă. Limbajul muzical e una, dar noi punem mult suflet. Lumea e tare frumoasă la Tulcea! Păcat că sala e mică… Mai deunăzi am concertat în Sala Sporturilor din Galați pentru peste o mie de spectatori; la fel, la Teatrul „Radu Beligan” din Bacău, care are o sală cu capacitatea de 1.500 de locuri. Ne bucurăm că place ceea ce fac „Plăieșii” și sperăm să avem viață scenică lungă!

A. B. D.: Un gând pentru toți românii?

N. G.:

Este obligatoriu să ținem la ceea ce este al nostru. Generațiile care vin nu ne vor ierta dacă vom rupe acest lanț care ține de neam, de țară, de tradiție. Cei care se ocupă de cântec, de dans, de folclor, în general, trebuie să găsească cui să transmită această moștenire. Noi o facem, din scenă, pe această cale deja profesionistă. Timp de 25 de ani, „Plăieșii” au fost colectiv de amatori: nici nu aveam sediu pentru repetiții, le făceam în biroul meu, când eram șef la Cultură, Tineret și Sport într-unul din sectoarele Chișinăului, nici nu încăpeam toți în odaie, apoi ne întâlneam să repetăm în sala de ședințe… Așa ne-am menținut în timp, așa am ajuns la a treia generație de „Plăieși”. Și mă bucur că, timp de 25 de ani, veneau de drag, că nu câștigau niciun ban. Indiferent că sunt copii născuți la oraș sau la sat, sunt copii care au îndrăgit cântecul. Cea mai frumoasă perioadă a anului este în preajma Crăciunului: în 2007 am reușit să edităm un C.D. cu colinde tradiționale. Atunci s-a pus problema ca țările noastre, Republica România și Republica Moldova, a propus Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial din cadrul U.N.E.S.C.O. introducerea Colindatului românesc în ceată bărbătească în lista Patrimoniului cultural imaterial. Suntem mândri că am contribuit și noi cu acest C.D. Fac și eu tot ce pot ca să putem mișca piatra din loc. Atâta timp cât place lumii, este ceva din adevăr. Iar dacă fiecare român ar încerca să pună suflet în ceea ce face, să rămână întâi singur împăcat că a făcut un lucru bun! Lumea are nevoie de modele bune. Dacă avem modele bune, iar lucrurile sunt făcute cu mult drag, putem schimba această lume.

A . B. D.: Se pot uni românii de pe malurile Prutului?

N. G.:

Ar putea, însă încurcă clasele politice. Este un adevăr: interesul poartă fesul. Și este trist. Dar să știți că lumea este deschisă: noi, chiar dacă suntem în partea aceea, vorbim românește, gândim românește, acționăm românește. Nu știu dacă ar putea cineva să ne oprească din ceea ce facem, pentru că dansăm jocurile neamului nostru, cântăm cântecele neamului nostru, facem urările tradiționale ale neamului nostru, cântăm colindele neamului nostru.

(a consemnat Petru Țincoca, regizor scenă în cadrul Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”)

Ansamblul etnofolcloric ”Plăieșii”, prezent la ”Nunta Zamfirei”, Bistrița, 2018

Nu știm alții cum sunt…, vorba lui Ion Creangă, și el un plăieș, în felul lui, dar nouă ne saltă și acum inima de bucurie, după ce am ascultat și vizionat momentul realizat de ”Plăieșii”, din Republica Moldova, la Festivalul Internațional de Folclor, ”Nunta Zamfirei”.
În Bistrița sunt mulți trăitori de dincolo de munții de la est, din Vatra Dornei, până la Iași. Ritmurile de-acasă, cu bune, cu rele, creează întotdeauna prilej de bucurie. Un alt fel de bucurie. Și dacă ne luăm după simțire, și aceasta e diferită. Ne leagă pământul, graiul, tradițiile, orice am face.
Cu alte Ansambluri participante la ”Nunta Zamfirei”, am luat interviuri înainte de intrarea în scenă. Cu ”Plăieșii”, ”vorbim” după… Și ei ne-au schimbat toate planurile. Așa cum planul de-acasă nu se potrivește cu cel din târg. Nu mai avem nicio întrebare, după ce i-am văzut evoluând pe scenă. Ce să-i mai întrebăm?!… Cum e la Bistrița? Cum apreciază Festivalul ”Nunta Zamfirei”? Au răspuns prin muzica lor. Au cântat bărbații-plăieși, ca brazii. Cum le spune și numele ”etno-folcloric”, au creat pe scenă un decor desprins, parcă, din doinele de țară, de înstrăinare, de dragoste, de haiducie… De azi. Un grup de voci masculine, de cristal. Vehemență și suavitate, după o formulă borgesiană. Ritm, de mâncau pământul, răsuna valea, tremurau stelele și sclipeau ochii spectatorilor.
Nicolae Gribincea, creatorul acestui grup, la 15 Ianuarie 1989, dată însemnată, și prin zi, și prin an, este primul dintre… plăieși. Cu darul povestirii, al cântecului, al dansului, al captării atenției între piese. Om ager, sprinten, hotărât, un adevărat artist.
Între două ansambluri, cu muzică pe orizontală, mai legănată, grupul ”Plăieșii” a săltat cu și prin muzica lor întreaga atmosferă, pe verticală, făcând emoția să plutească în aer, electrizant.
”A cuprinde” înseamnă ”a îmbrățișa”. Ei au cuprins cu muzica lor toată Bistrița. Și împrejurimile. Și credem că așa fac pe oriunde se duc. Și mai credem că, dacă ar fi fost după ei, ar fi cântat toată noaptea. Pentru că ei cred că ”frumosul va salva lumea”, în linia lui Tolstoi și a lui Goethe. Dar și adevărul basarabean, pe care îl poartă, în chip de artă, prin lume.

Nicolae Gribincea, despre „Plăieşii” săi la aniversarea celor 28 ani

Nicolae Gribincea are 37 de ani de activitate scenică, iar colectivul său de suflet, Ansamblul Etnofolcloric „Plăieşii”, a sărbătorit recent 28 de ani de la fondare. Într-un interviu oferit JURNALULUI, folcloristul vorbeşte despre atmosfera frumoasă care domnește în colectivul lor, despre cum a luat naştere ansamblul, despre cele trei generaţii de „plăieşi”, dar şi despre spectacolul lor care va avea loc pe 25 mai, la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”.

În februarie curent, Nicolae Gribincea şi „Plăieşii” au susţinut un spectacol minunat pe scena Filarmonicii Naţionale. Biletele s-au vândut ca pâinea caldă, iar sala a fost neîncăpătoare pentru câţi au dorit să vadă acel eveniment. Artistul şi membrii colectivului condus de el au promis atunci că vor mai organiza un concert, iar acesta nu s-a lăsat aşteptat prea mult. Nicolae Gribincea şi cei 15 „plăieşi” pregătesc un program nou, iar spectacolul folcloric se anunţă a fi de zile mari.

„În cadrul concertului din februarie am lansat şi două CD-uri ale ansamblului. Atunci, în prima parte a evenimentului au fost cântece de voie bună, iar în a doua parte – lirică de dragoste. Acum însă pregătim un spectacol cu cântece despre îndeletniciri – ciobăneşti, haiduceşti – , dar şi de dragoste şi de bun venit. Şi cum la ultimul spectacol s-au evidenţiat instrumentiştii, de această dată accentul va fi pus pe solişti. Este o modalitate de a le permite tinerilor să se afirme şi să-şi vadă fiecare potenţialul. E binevenit pentru moralul lor şi pentru dorinţa lor de a se afirma”, ne-a declarat Nicolae Gribincea.

Poliţişti, ingineri, şoferi, medici

La moment, din ansamblul etnofolcloric fac parte 15 „plăieşi”, inclusiv şapte instrumentiști. Dintre cei 15, trei sunt studenţi, iar restul, chiar dacă profesează în alte domenii decât cel al muzicii, ei fiind poliţişti, ingineri, șoferi ori medici, pe scenă sunt cu toţii adevăraţi artişti.

În acest an, colectivul condus de Nicolae Gribincea a sărbătorit 28 de ani de la fondare, iar aceasta este a treia generaţie de tineri „plăieşi”. „Ceea ce rămâne în urmă e istorie, amintiri frumoase şi realizări măreţe, pentru că am reuşit să scoatem şi câteva CD-uri. Acest ansamblu este o încercare de a menţine tineretul în aura frumoasă a folclorului şi a tradiţiilor, pe care le preluăm şi le ducem mai departe. Dintre cele trei promoţii de „plăieşi” s-a făcut remarcată prima, dar mai ales actuala, de care sunt mândru. Se diferenţiază de celelalte două prin faptul că din ea fac parte profesionişti, căci unii dintre membrii ansamblului sunt „plăieşi” de 18-20 de ani! Avem un colectiv profesionist, parte a Consiliului Municipal Chişinău, iar majoritatea celor din ansamblu au studii muzicale şi sunt pregătiţi să profeseze în acest domeniu. Iar unii tătici vin la repetiţii cu copiii lor”, ne povesteşte, mândru, folcloristul.

„Plăieşii”, conducători de ansambluri

Odată ce au păşit pragul sălii de repetiţii a ansamblului, membrii acestuia s-au „îmbolnăvit” de repertoriul lui, de atmosfera care domneşte în această familie mare şi de cântecul românesc. Şi atunci tot ce-şi doresc e să rămână acolo, iar unicul lucru care e în stare să-i alunge din colectiv şi de acasă e haosul din R. Moldova. Ne-o spune Nicolae Gribincea, mărturisindu-ne că în ultima vreme, pentru că după absolvirea facultăţii nu şi-au putut găsi un loc de muncă, şapte dintre membrii colectivului au luat drumul străinătăţii. „Ca să-şi facă un rost în viaţă”, adaugă artistul.

Printre cei din garda veche a ansamblului se numără Eugen Straistă-Burlac, care este cobzar şi conducător muzical, vocalistul Sergiu Telebea, care e parte a colectivului de 20 de ani, Vlad Vasiliev ş.a. Majoritatea celor care au şcoala „Plăieşilor” şi-au format, la rândul lor, ansambluri, iar aici vorbim de Mihai Leon, Mihai Simenică, Valentin Golovatiuc, Ion Glodea, Dorin Belous, Alexandru Donos şi mulţi alţii.

Şi Ileana Lazariuc a fost „plăieş”

Îşi laudă cu fiecare ocazie discipolii, despre care spune că sunt nişte împătimiţi ai folclorului care simt nevoia să vină la repetiţii şi să cânte. Şi cum programul ansamblului este vast şi variat, fiecare membru al acestuia se regăseşte în repertoriu.„Încerc să-i ajut şi să le fiu sprijin. Căci în Republica Moldova e greu să te afirmi, dar e şi mai greu să-ţi faci un nume în mediul artistic”, consideră domnia sa.

Nicolae Gribincea a fondat „Plăieşii” pe când era angajat al Filarmonicii Naţionale „S.Lunchevici”, unde activa în calitate de dansator şi coregraf pentru ansamblul „Lăutarii”. Atunci a luat sub aripa sa un grup de copii şi adolescenţi, iar de-a lungul anilor prin şcoala „Plăieşilor” au trecut Ileana, fiica Anastasiei Lazariuc, Nicu Timofti, unul din fiii fostului preşedinte al R.Moldova, Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei urmărire penală a CNA şi mulţi alţii.

„Nişte norocoşi”

La început, din ansamblu făceau parte 30 de copii, iar astăzi acesta are 15 membri cu adevărat profesioniști. „Am amintiri frumoase despre acei copii extraordinari care se bucură azi de realizările lor. Conştientizez că am pus suflet şi am muncit pentru a-i creşte frumos. Cu o bună parte din ei am legat amiciţii, iar pe vremea când încă nu eram căsătorit, jucam fotbal cu ei şi călătoream împreună. Astăzi pot spune că eu şi cei 15 „plăieşi” ai mei suntem o familie. Simţim în colectiv acel sentiment al dragostei şi al prieteniei, chiar al unei familii sănătoase, în care lumea se respectă şi încearcă să se afirme, să se regăsească. Cei care trec prin această şcoală în care învaţă ce e tradiţia, obiceiul, cântecul, dansul, jocul teatralizat, fac parte dintr-o lume minunată. Sunt nişte norocoşi, căci îşi modelează sufletul aşa cum numai tradiţia poate s-o facă”, ne povesteşte Nicolae Gribincea.

Ţinutele pe care le poartă membrii colectivului sunt cusute de meşteriţele de la Casa Cristea, în urma consultărilor cu Varvara Buzilă, etnograf, muzeograf şi doctor în filologie.

În afară de concerte, artistul şi „Plăieşii” sunt invitaţi să susţină recitaluri şi pe la evenimente private, dar şi pe la hramuri ale localităţilor. „Cântăm unde suntem invitaţi – pentru noi aceasta este prima şi cea mai importantă sursă de venit”, precizează cântăreţul de muzică populară.

Despre celelalte activităţi ale lui Nicolae Gribincea

De 15 ani, pe lângă activitatea pe care o are alături de „Plăieşii”, folcloristul predă coregrafia la Facultatea de Arte Frumoase a Universităţii de Stat din Moldova. De asemenea, domnia sa mai conduce încă două colective: „Haiducii” şi „Baştina”.

„Totuşi, lucrul meu de bază e cel de şef al Secţiei cultură, tineret şi sport a Preturii sectorului Botanica. Evident, încerc să nu uit nici de creaţie. În ultimii ani am mai editat o carte de romanţe pe versurile Galinei Furdui, iar în urma expediţiilor în teren am scos câteva CD-uri cu „Plăieşii”. În fiecare vară mergem prin satele Moldovei ca să culegem folclor, aşa că lipsesc mult de acasă. E drept că uneori familia are de suferit, însă aceasta este munca mea, iar soţia şi copiii mă înţeleg. Am o activitate frumoasă şi îmi place ceea ce fac, poate că tocmai din această cauză le reuşesc pe toate”, conchide Nicolae Gribincea.

Ansamblul etnofolcloric „Plăieşii” la 25 de ani de activitate

Formaţia a prezentat la Palatul Naţional în seara zilei de 26 februarie spectacolul aniversar „Cât e omul tinerel”. Cu o deosebită ţinută artistică şi o manieră interpretativă inconfundabilă, „Plăieşii” s-au remarcat şi de această dată cu un program tradiţional inedit de cântece şi dansuri strămoşeşti. Invitaţi speciali au fost membrii Ansamblului „Tălăncuţa”, Orchestrei Fraţilor Advahov, ansamblurilor etnofolclorice „Iedera”, „Romaniţa”, „Crenguţă de iederă”, „Haiducii” şi „Baştina”, precum și membri a diferite generații a formației „Plăieşii”.

Prezentă în cadrul concertului de aniversare, ministrul Culturii Monica Babuc a menționat că pe parcursul anilor de activitate, ansamblul „Plăieşii” a reușit să realizeze împreună cu conducătorul Nicolae Gribincea un repertoriu de cântece şi dansuri bărbăteşti, ce reprezintă exemple de o frumuseţe aparte. “Plăieșii sunt perle nestemate pe coroana patrimoniului cultural care de 25 de ani fac un lucru foarte important – să fim un neam”, a mai remarcat Monica Babuc.

Ansamblul a fost fondat în anul 1989 pe lângă Palatul Republican al Copiilor şi Adolescenţilor (actualul Centru pentru Copii şi Tineret „ARTICO”). Conceput iniţial ca un colectiv mixt, din 1997 activează ca un colectiv pur de bărbaţi, format din liceeni, studenţi şi tineri amatori de folclor, dornici de a însuşi arta cântecului şi dansului strămoşesc. Formația se consolidează datorită conducătorului lor Nicolae Gribincea, care, fiind unul dintre interpreţii şi folcloriştii de excepţie ai „şcolii tălănciste” fondate de Andrei Tamazlâcaru, devine între timp un interpret, compozitor, folclorist de excepție, creator de cântece folclorice de copii, cântece religioase psaltice, dar şi de alte genuri de inspiraţie folclorică.

În cadrul spectacolului aniversar de 25 de ani ansamblul “Plăieșii ” a primit diploma de onoare a Ministerului Culturii pentru excelență și contribuție remarcabilă la conservarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial, valorificarea folclorului autentic. De asemenea, la finalul concertului, Președintele Republicii Moldova a dat citirii de pe scena Palatului Național a decretului prezidențial privind acordarea înaltei distincții Ordinul ”Gloria muncii” conducătorului ansamblului etnofolcloric “Plăieșii ” Nicolae Gribincea.

Nicolae Gribincea: „Maria-Mădălina este cântăreaţa tatei”

S-a născut în 1961, pe data de 20 octombrie, în satul Mingir, raionul Hânceşti.

A absolvit Colegiul „E. Sârbu” din Soroca, Facultatea Culturologie, specialitatea coregrafie (1979-1980), Universitatea de Arte din Chişinău (1984-1988), aceeaşi facultate, masteratul la Academia de Administrare Publică de pe lângă Guvernul R. Moldova. A fost artist de balet în ansamblurile de cântece şi dansuri „Lăutarii”, „Floarea Moldovei” şi „Fluieraş” a Filarmonicii Naţionale (1988-1996). Din 1984 până în prezent este membru al Ansamblului etnofolcloric „Tălăncuţa”, condus de Andrei Tamazlâcaru. De-a lungul carieri sale, a creat mai multe ansambluri folclorice. Din 2004, este lector superior al Facultăţii de Arte Frumoase a Universităţii de Stat din Moldova, unde predă măiestria scenică şi coregrafia tradiţională. Timp de mai mulţi ani, activează în calitate de funcţionar public, mai întâi în calitate de şef al Secţiei tineret, cultură şi sport a Preturii sectorului Buiucani (1997-1999), apoi al celei de la Botanica (din 1999). În 2010 a fost distins cu titlul de maestru în artă.

Nicolae Gribincea este un fenomen aparte în folclorul nostru autentic. Adeseori el este comparat cu regretatul şi legendarul interpret de folclor românesc Liviu Vasilică. Posedă o voce aparte, fiind admirat de către toţi. Dar şi dansează minunat, aşa cum o pot face numai moldovenii. Vorba cântecului lui Nicolae Sulac: „Unde joacă moldovenii, acolo pământul geme”. În acelaşi timp, este un adevărat român care cunoaşte în profunzime şi promovează folclorul nostru.

În calitate de funcţionar public, a organizat mai multe festivaluri şi concursuri în municipiul Chişinău. A scris şi câteva cărţi. În 2007, îi apare volumul „Învredniceşte-mă, Doamne”. În acelaşi an, la Riga îi apare cartea „ABC muzical al limbii române pentru toţi”, iar în 2008, la Chişinău – volumul „Tăpănuţa cea de aur”.

Un mare merit al său îl constituie crearea mai multor formaţii etnofolclorice. Din 1989 este conducătorul Studioului folcloric „Plăieşii”. În 1996 formează Ansamblul folcloric ostăşesc „Salvatorii”, de pe lângă brigada cu destinaţie specială. „Am ascultat pe atunci cum ostaşii noştri interpretau cântece ruseşti cu texte româneşti. Mi-am zis că nu e bine şi m-am apucat să fac ordine în folclorul nostru ostăşesc”, afirmă Nicolae Gribincea.

În prezent, el lucrează la o carte despre coregrafia noastră tradiţională. Anul acesta a scris mai multe romanţe, care sunt interpretate de colegele sale de la „Tălăncuţa”. Totodată, a înregistrat mai multe CD-uri: „Învredniceşte-mă, Doamne!” (cântece religioase), „Tăpănuţa cea de aur” (muzică pentru cei mici), „Şi-am să plec la cătănie” (folclor ostăşesc), „Am venit să colindăm” (colinde vechi) şi „La omul care mi-i drag” (lirică de dragoste).

Bucuria vieţii sale sunt cele două fiice. Ilinca, cea mai mare, studiază la Liceul de coregrafie de pe lângă Opera de Stat din Viena, iar mezina, Maria-Mădălina, şi-a legat viaţa de cântec. „Maria-Mădălina este cântăreaţa tatei. Încă e mică, însă sper să aibă un mare succes”, ne-a mai spus Nicolae Gribincea.

Interpretul şi folcloristul Nicolae Gribincea la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

În program au putut fi audiate piese din lirica dragostei, haiduceşti şi de recruţie: ,,Cal bălan cu şaua albă”, ,,Cât codru este de mare”, ,,Bate vântul papura”, ,,Haida la mândruţa mea”, ,,Trandafir de pe cetate”, ,,Câte flori sînt pe răzor”, invitaţii fiind acompaniaţi de Victor Botnaru (cobză), Dumitru Negură (fluier) şi Dumitru Tăbăşescu (violoncel).
,,Am avut la dispoziţie o lună pentru a ne pregăti de acest spectacol. Este un program mai tineresc, legat de cântecul ostăşesc, sunt incluse şi piese pe care le cântam când eram mai tânăr. Cântecele de haiducie, de recruţie sunt mai aproape de sufletul meu, poate şi aceasta este cauza că în repertoriul meu doineşte mai mult cântecul de haiducie”, afirmă interpretul.
În cadrul programului s-a menţionat că Nicolae Gribincea colectează cu o deosebită hărnicie, atât melodii, cântece folclorice, cât şi elemente de dans tradiţional, obiceiuri şi datini strămoşeşti, este unul dintre cei mai străluciţi discipoli ai şcolii folcloristice „Tălăncuţa” fondată de Andrei Tamazlâcaru. De la concert nu au lipsit Maria Iliuţ, Valentina şi Ileana Osoianu, Ion Paulencu, Andrei Tamazlâcaru, Dina Vrăjmaşu ş.a.
Astăzi, când întâlnirile cu interpreţii de valoare sunt atât de rare, la ,,Destine artistice …” ei vin pentru a cânta din dragoste pentru folclor. Apărut graţie interpretei Dina Vrăjmaşu, care este şi iniţiatoarea proiectului, ,,Destine artistice” se bucură în momentul de faţă de un mare succes. // Jurnal de Chisinau