Pe 15 ianuarie 1989, coregraful și folcloristul Nicolae Gribincea înființa primul colectiv de băieți, pe lângă liceul teoretic român – francez „Gheorghe Asachi”, pe care l-a numit „Stejăreii”. A început de la copii, convins fiind că trebuie să-i crească de mici, să le altoiască această dragoste care mai apoi să dea roade. Cu prima generație a muncit timp de zece ani și au avut prilejul să susțină un spectacol la Palatul Național din Chișinău împreună cu grupul “Teleormanul”, condus de Liviu Vasilică.
Din anul 1999 ansamblul activează cu numele de “Plăieșii” la Palatul Național de Creație al Copiilor și Adolescenților și s-a învrednicit de titlul Colectiv model, acordat de Ministerul Culturii. Un asemenea grup vocal format doar din bărbați era o necesitate în spațiul nostru Basarabean. Până în 2015 au activat pe lângă Pretura sectorului Botanica a Municipiului Chișinău.
Nu pot include într-un singur spectacol decât o mică parte a repertoriului care cuprinde sute de piese. Din acest motiv concertele lor sunt tematice. Caută întotdeauna să găsească modalități diferite de tratare scenică a acestui repertoriu. Nicolae Gribincea nu renunță niciodată la sfatul specialiștilor pentru a găsi
formula potrivită fiecărui material. Este important să existe o simbioză perfectă între cuvântul rostit, limbajul muzical și maniera de interpretare. „Plăieșii” păstrează autenticitatea în tot ceea ce fac pentru că sunt un ansamblu etnofolcloric. N-au renunțat la acest calificativ tocmai pentru a nu se îndepărta de folclorul tradițional. Au avut ocazia în acești ani de activitate să cânte și să facă înregistrări cu mai multe orchestre profesioniste, dar au decis că pentru a menține cântecul în aura lui țărănească, trebuie să revină la acompaniamentul folcloric. Astăzi, toate înregistrările și evoluările „Plăieșilor” sunt acompaniate de grupul de instrumentiști compus din: braci, cobză, nai, tobă, fluier, vioară, contrabas.
Primelor generații care au trecut prin ansamblu, le-a fost greu să însușească folclorul coregrafic. Ei voiau să cânte și mai puțin să joace, iar argumentul lui Nicolae Gribincea a fost acesta: „Nu poți fi pe jumătate artist. Un artist complet știe să cânte, să danseze, să declame, știe a spune o urătură”. Iată de ce, din postura de coregraf profesionist, conducătorul insistă ca spectacolele să cuprindă și secvențe coregrafice.
Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” a devenit laureat al mai multor festivaluri raionale, municipale și republicane: „Să trăiți să înfloriți”, „Florile Dalbe”, „V-am ura, v-am tot ura”, „La vatra horelor”, „Pentru tine, Doamne”, „La onor, la datorie”, „Sună tălăncuțele”, „Aprindeți luminile”, etc. A evoluat cu succes peste hotarele țării: 1989 – la Moscova, 1996, 1997 – București și Iași, 1998 – Milano, 2008 – Cernăuți, 2016 – Vilnius, Padova, Bologna, 2019 – Bacău, 2020 – Madrid, Iași, Suceava.
Discografie:
2021 – “Dragoste, floare din rai”
2021 – “Pentr-un pui de lelișoară”
2020 – “În leagănul cerului“
2019 – “Omul cât trăiește-n lume”
2019 – “Sloboade-ne gazdă-n casă”
2019 – “La omul care mi-i drag II”
2018 – “Joc și cântec fecioresc”
2017 – “Tot cu dragostea și dorul”
2016 – “La casa cu oameni buni”
2010 – “La omul care mi-i drag”
2007 – “Am venit să colindăm”
Ziua de 16 februarie 2017 pentru ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” a însemnat o totalizare a realizărilor adunate în 25 de ani de activitate. Primul spectacol aniversar susținut de Nicolae Gribincea și „Plăieșii” a avut genericul „La casa cu oameni buni”. În cadrul evenimentului au lansat primele două CD-uri care s-au dovedit a fi foarte așteptate de public. Evident, acesta a fost momentul în care au conștientizat că trebuie să aducă în studioul de înregistrări aceste perle folclorice culese de la informatori sau create de Nicolae Gribincea, pentru a le oferi posibilitatea admiratorilor să le asculte oricând își doresc. Prin ce reușesc să-și cucerească publicul? Prin sinceritate și prin faptul că ei cântă în primul rând pentru sine, apoi pentru cei din jur.
